Navele care transportau petrol iranian s-au mutat la cel rusesc. Metoda folosită pentru mascarea operațiunilor

Navele care transportau anterior petrol iranian trec la transportarea țițeiului rusesc, potrivit companiei de analiză maritimă Vortexa, citate de Bloomberg.

Pe măsură ce tot mai multe companii refuză să livreze petrol și produse petroliere rusești, cei familiarizați cu comerțul cu mărfuri sub sancțiuni vor continua să-și folosească petrolierele pentru a transporta petrolul rusesc spre est, potrivit lui Armen Azizyan, analist al pieței de țiței la Vortexa.

Unsprezece dintre navele urmărite care transportau anterior țiței iranian au încărcat petrol și produse rusești din aprilie, potrivit unei note din 21 iulie.

Se precizează că majoritatea navelor care au început să transporte materii prime rusești sunt de tip Aframax, care pot transporta 730.000 de barili de petrol. În același timp, printre acestea se numără mari transportatori de petrol, care pot lua la bord aproximativ două milioane de barili.

Astfel, livrările din Rusia au crescut la 250 de mii de barili pe zi în prima jumătate a lunii iulie, adică cu 170 de mii de barili pe zi mai mult decât în aprilie, a subliniat Bloomberg.

Există un număr din ce în ce mai mare de petroliere care își opresc transponderele prin satelit și efectuează transferuri de la navă la navă, a spus Vortexa. Metoda este adesea folosită pentru a masca încărcarea sau descărcarea mărfurilor. Dintre cele 14 nave care au făcut acest lucru în ultimele săptămâni, cinci dintre ele au mutat anterior țiței iranian.

Potrivit datelor vamale chineze pentru iunie, care au fost publicate de Reuters cu o zi înainte, Rusia rămâne cel mai mare exportator de petrol către China pentru a doua lună consecutiv.

În luna mai, China a crescut importurile de materii prime rusești cu 55% față de anul trecut și cu aproximativ un sfert față de aprilie. Drept urmare, volumul lunar de livrări de 8,42 milioane de tone a devenit un record, ceea ce a permis Rusiei să înlocuiască Arabia Saudită pe primul loc în rândul furnizorilor către China.

În iunie, importurile de petrol rusești, inclusiv transporturile prin conducta Siberia de Est-Pacific și transportul maritim, s-au ridicat la 7,29 milioane de tone, în creștere cu aproape zece procente față de un an în urmă, deși sub recordul din mai.

#Iran #petrol #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.