Navele care transportau petrol iranian s-au mutat la cel rusesc. Metoda folosită pentru mascarea operațiunilor

Navele care transportau anterior petrol iranian trec la transportarea țițeiului rusesc, potrivit companiei de analiză maritimă Vortexa, citate de Bloomberg.

Pe măsură ce tot mai multe companii refuză să livreze petrol și produse petroliere rusești, cei familiarizați cu comerțul cu mărfuri sub sancțiuni vor continua să-și folosească petrolierele pentru a transporta petrolul rusesc spre est, potrivit lui Armen Azizyan, analist al pieței de țiței la Vortexa.

Unsprezece dintre navele urmărite care transportau anterior țiței iranian au încărcat petrol și produse rusești din aprilie, potrivit unei note din 21 iulie.

Se precizează că majoritatea navelor care au început să transporte materii prime rusești sunt de tip Aframax, care pot transporta 730.000 de barili de petrol. În același timp, printre acestea se numără mari transportatori de petrol, care pot lua la bord aproximativ două milioane de barili.

Astfel, livrările din Rusia au crescut la 250 de mii de barili pe zi în prima jumătate a lunii iulie, adică cu 170 de mii de barili pe zi mai mult decât în aprilie, a subliniat Bloomberg.

Există un număr din ce în ce mai mare de petroliere care își opresc transponderele prin satelit și efectuează transferuri de la navă la navă, a spus Vortexa. Metoda este adesea folosită pentru a masca încărcarea sau descărcarea mărfurilor. Dintre cele 14 nave care au făcut acest lucru în ultimele săptămâni, cinci dintre ele au mutat anterior țiței iranian.

Potrivit datelor vamale chineze pentru iunie, care au fost publicate de Reuters cu o zi înainte, Rusia rămâne cel mai mare exportator de petrol către China pentru a doua lună consecutiv.

În luna mai, China a crescut importurile de materii prime rusești cu 55% față de anul trecut și cu aproximativ un sfert față de aprilie. Drept urmare, volumul lunar de livrări de 8,42 milioane de tone a devenit un record, ceea ce a permis Rusiei să înlocuiască Arabia Saudită pe primul loc în rândul furnizorilor către China.

În iunie, importurile de petrol rusești, inclusiv transporturile prin conducta Siberia de Est-Pacific și transportul maritim, s-au ridicat la 7,29 milioane de tone, în creștere cu aproape zece procente față de un an în urmă, deși sub recordul din mai.

#Iran #petrol #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.