"Un joc de-a v-ați ascunselea". Cum au transportat petrolierele rusești țiței în porturile UE, în ciuda sancțiunilor

O companie de transport maritim rusă, susținută de stat, sancționată de SUA și UE în februarie, a continuat să livreze țiței în porturile europene, potrivit unei analize a înregistrărilor companiei și a programelor de urmărire live a navelor.

Experții spun că compania și-a deghizat proprietatea asupra navelor prin stabilirea filialelor în Cipru și Emiratele Arabe Unite și navigând sub pavilion liberian.

Petrolierele deținute de operatorul Sovcomflot, susținut de statul rus, au livrat în porturile din Europa și au câștigat valută străină atât de necesară Moscovei, chiar și după impunerea sancțiunilor occidentale care au vizat limitarea importurilor de țiței rusesc, se arată într-o investigație a consorțiului The Organized Crime and Corruption Reporting Project(OCCRP).

SUA și UE au impus sancțiuni împotriva Sovcomflot în februarie. Sancțiunile au avut o perioadă de introducere treptată, înainte de a intra în vigoare pe 26 martie pentru SUA și 15 mai pentru UE.

OCCRP a identificat peste 18 petroliere Sovcomflot, numite într-o listă de nave din evidențele financiare ale Sovcomflot din 2020, care au traversat oceanele lumii în ultima lună. Fiecare transportă în medie combustibil în valoare de peste 240 de milioane de dolari. Mișcările acestora pot fi urmărite în timp real pe un site de urmărire a traficului maritim.

Odată ce sancțiunile au intrat pe deplin în vigoare, unele dintre aceste nave și-au oprit transponderele de locație, ceea ce înseamnă că nu mai pot fi urmărite.

Printre petrolierele Sovcomflot care nu și-au oprit trackerele, unul a fost înregistrat îndreptându-se spre SUA la începutul lunii mai, înainte de a fi redirecționat către Africa de Sud și redenumit rapid. OCCRP a urmărit cel puțin alte cinci, care au venit recent din sau s-au îndreptat spre Italia, Danemarca și Țările de Jos, chiar și după ce sancțiunile UE au intrat pe deplin în vigoare.
Nu este clar cine a cumpărat petrolul livrat de Sovcomflot.

Sovcomflot și operatorii din aceste porturi au evitat declanșarea sancțiunilor, deoarece navele navighează sub pavilion liberian, în timp ce compania desfășoară operațiuni prin filiale din Cipru și Emiratele Arabe Unite (EAU). Filiala Sovcomflot care deține direct navele are, de asemenea, sediul în Emiratele Arabe Unite, deși este deținută de statul rus.

Profesorul Ricardo Soares, specialist în politică internațională și finanțare la Universitatea Oxford, a declarat că, părând că are sediul în Emiratele Arabe Unite și redenumindu-și flota, Sovcomflot a reușit să continue să câștige valută străină de care Rusia are o nevoie disperată, în timp ce își continuă invadarea Ucrainei.

„Este aproape imposibil să urmăriți proprietatea înapoi în Rusia, mai ales că Sovcomflot schimbă numele navelor și se pare că dezactivează urmărirea prin GPS în anumite țări”, a spus Soares, care a adăugat că navele sub pavilionul Liberiei reprezintă o modalitate simplă de a deghiza originea petrolierelor.

„Liberia este un paradis fiscal maritim și este folosit ca pavilion de conveniență pentru nave”, a spus el. „Este la fel de ușor ca și cum ai înființa o cutie poștală”.

Folosirea de către Sovcomflot a diferitelor baze și steaguri reflectă un efort mai amplu al Rusiei de a atenua sau eluda implicațiile sancțiunilor occidentale, a spus un expert fiscal.

„Utilizarea de către Rusia a jurisdicțiilor secrete cu care nu are legături economice autentice este un joc de-a v-ați ascunselea”, a spus John Christensen, economist și fondator al Rețelei Tax Justice. „Prin stratificarea afacerilor sale de transport de energie în trei jurisdicții care lucrează împreună — Emiratele Arabe Unite, Cipru și Liberia — Sovcomflot a eludat sancțiunile”.

Sancțiunile fac parte dintr-un pachet de măsuri menite să închidă robinetul financiar al Kremlinului. Vânzările de petrol și gaze naturale reprezintă un mijloc de generare a valutei străine esențială pentru Rusia. Țara încearcă să-și mențină rezerva de valute puternice, pe măsură ce rubla scade față de dolar, yen și euro. Sunt în joc miliarde.

Sancțiunile obligă companiile de asigurări maritime să evalueze dacă respectă restricțiile SUA și UE privind afacerile cu Sovcomflot. La sfârșitul lunii aprilie, publicația din industrie Shipping Watch a raportat că gigantul norvegian de asigurări Skuld a decis să pună capăt subscrierii pentru Sovcomflot, un client important, și a retras un director Sovcomflot din consiliul său de administrație.

#petrol #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.