Nemţii se răsfaţă în Spania şi Grecia, dar cheltuie mai puţin acasă din cauza inflaţiei

02 Aug. 2022, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Aug. 2022, 09:56 // Actual //  MD Bani

Creşterea puternică a secto­ru­lui de turism a impulsionat economia zonei euro peste aşteptări în trimestrul al doilea, beneficiare fiind Spania, Italia şi Franţa, în timp ce Germania nu a reuşit să crească, iar analiştii avertizează cu privire la o deteriorare a perspectivelor, notează Financial Times.

În timp ce germanii se răsfață în Spania și Grecia și cheltuie banii acolo. În schimb, în Germania, PIB-ul a rămas la acelaşi nivel ca în primul trimestru. Având în vedere dependenţa ger­mană de energia rusească, temerile sunt în creştere că reducerile sau stoparea completă a livrărilor de gaze via Nord Stream 1 către această ţară ar putea genera o recesiune la nivelul întregii regiuni.

Costul mai ridicat al importurilor de petrol şi gaze au rezultat într-o de­teriorare masivă a balanţei comercia­le a Germaniei, care a sufocat creşte­rea, a anunţat agenţia federală de statistică Destatis, adăugând că ac­tivitatea economică a fost impulsio­nată de cheltuielile gospodăriilor şi cele guvernamentale.

Cheltuielile gospodăriilor dau însă semne de slăbiciune. Vânzările de retail din Germania au suferit cel mai dramatic declin anual din decenii în iunie, în condiţiile în care inflaţia în creştere accelerată a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor, relatează Reuters.

Ajustate la inflaţie şi efecte sezoniere, vânzările s-au contractat cu 8,8% faţă de iunie 2021, în timp ce în termeni lunari au fost cu 1,6% mai reduse. Declinul anual a fost cel mai puternic din 1994.

Ambele cifre s-au situat cu mult sub aşteptările analiştilor şi reflectă impactul crizei energetice asupra celei mai mari economii europene. Prin prisma acestora, cresc şansele ca economia germană să se fi contractat în trimestrul al doilea în contextul războiului din Ucraina.

Datele preliminare anunţate săptămâna trecută au sugerat doar o stagnare, însă rezultatul final va depinde de o serie de rapoarte ce urmează a fi publicate în această sptămână.

Claus Vistesen, analist la Pantheon Macroeconomics, arată că cifrele foarte modeste sugerează că vânzările au scăzut cu aproape 4% în T2, după un declin de 0,6% în T1. Datele Destatis arată că consumatorii îşi reduc cheltuielile pentru a acoperi costurile în creştere legate de alimente şi energie.

În acelaşi timp, sectorul manufacturier german continuă să se confrunte cu penurii de materii prime, relevă un sondaj.

Aprovizionarea cu materii prime şi produse intermediare rămâne o problemă majoră pentru sectorul manufacturier german, potrivit acestuia. În Iulie, 73,3% dintre companiile chestionate au raportat probleme. În iunie, procentul era de 74,1%.

De fapt, la nivelul întregii zone euro producătorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi cu privire la perspectivele economice, scrie Bloomberg. Încrederea acestora a coborât la un minim pe 17 luni în iulie, iar temerile privind penurii de energie şi perturbări continue ale lanţurilor de aprovizionare apasă puternic asupra sectorului.

Activitatea sectorului manufacturier al zonei euro s-a contractat luna trecută, fabricile fiind nevoite să acumuleze bunuri nevândute din cauza cererii slabe, sporind temerile că blocul ar putea intra în recesiune, potrivit Reuters.

12 Nov. 2026, 13:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova pregătește o reformă a Serviciului Antigrindină, care presupune automatizarea completă a sistemelor de lansare a rachetelor și utilizarea inteligenței artificiale pentru gestionarea acestora. Noua tehnologie ar urma să permită operarea instalațiilor de la distanță, prin intermediul unor programe informatice, ceea ce va reduce necesarul de personal,  a declarat ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu.

Potrivit oficialului, în prezent, aproape toate instalațiile de lansare a rachetelor antigrindină din Republica Moldova sunt operate manual, iar un singur sistem permite o automatizare limitată.

„Pentru moment, în Republica Moldova este doar un sistem care poate fi limitat automatizat. În rest, toate sunt manuale”, a explicat Osmochescu.

Ministrul susține că implementarea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale, ar permite gestionarea centralizată și de la distanță a întregii infrastructuri antigrindină, fără necesitatea prezenței unui număr mare de angajați la fiecare punct de lansare.

„Dacă implementăm reforma de eficiență și automatizare completă a sistemelor de lansare, noi putem opera, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, dar în special de la distanță, prin software, toate sistemele de lansare”, a declarat ministrul Agriculturii.

Una dintre consecințele reformei ar fi reducerea numărului de angajați ai Serviciului Antigrindină de la aproximativ 1.000 în prezent la doar 70 de persoane.

Osmochescu a precizat că o asemenea reducere a personalului ar fi posibilă numai după automatizarea integrală a instalațiilor de lansare, proces care ar schimba fundamental modul de funcționare a serviciului.

Anterior, ministrul Agriculturii a anunțat că modernizarea sistemului antigrindină ar necesita o investiție de aproximativ 9 milioane de euro. Autoritățile urmăresc înlocuirea mecanismelor manuale cu tehnologii automatizate și reducerea costurilor de funcționare.

Totodată, Ministerul Agriculturii examinează posibilitatea lansării producției de rachete antigrindină în Republica Moldova, în parteneriat cu un investitor străin, începând cu anul 2027.