Nemţii se răsfaţă în Spania şi Grecia, dar cheltuie mai puţin acasă din cauza inflaţiei

02 Aug. 2022, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Aug. 2022, 09:56 // Actual //  MD Bani

Creşterea puternică a secto­ru­lui de turism a impulsionat economia zonei euro peste aşteptări în trimestrul al doilea, beneficiare fiind Spania, Italia şi Franţa, în timp ce Germania nu a reuşit să crească, iar analiştii avertizează cu privire la o deteriorare a perspectivelor, notează Financial Times.

În timp ce germanii se răsfață în Spania și Grecia și cheltuie banii acolo. În schimb, în Germania, PIB-ul a rămas la acelaşi nivel ca în primul trimestru. Având în vedere dependenţa ger­mană de energia rusească, temerile sunt în creştere că reducerile sau stoparea completă a livrărilor de gaze via Nord Stream 1 către această ţară ar putea genera o recesiune la nivelul întregii regiuni.

Costul mai ridicat al importurilor de petrol şi gaze au rezultat într-o de­teriorare masivă a balanţei comercia­le a Germaniei, care a sufocat creşte­rea, a anunţat agenţia federală de statistică Destatis, adăugând că ac­tivitatea economică a fost impulsio­nată de cheltuielile gospodăriilor şi cele guvernamentale.

Cheltuielile gospodăriilor dau însă semne de slăbiciune. Vânzările de retail din Germania au suferit cel mai dramatic declin anual din decenii în iunie, în condiţiile în care inflaţia în creştere accelerată a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor, relatează Reuters.

Ajustate la inflaţie şi efecte sezoniere, vânzările s-au contractat cu 8,8% faţă de iunie 2021, în timp ce în termeni lunari au fost cu 1,6% mai reduse. Declinul anual a fost cel mai puternic din 1994.

Ambele cifre s-au situat cu mult sub aşteptările analiştilor şi reflectă impactul crizei energetice asupra celei mai mari economii europene. Prin prisma acestora, cresc şansele ca economia germană să se fi contractat în trimestrul al doilea în contextul războiului din Ucraina.

Datele preliminare anunţate săptămâna trecută au sugerat doar o stagnare, însă rezultatul final va depinde de o serie de rapoarte ce urmează a fi publicate în această sptămână.

Claus Vistesen, analist la Pantheon Macroeconomics, arată că cifrele foarte modeste sugerează că vânzările au scăzut cu aproape 4% în T2, după un declin de 0,6% în T1. Datele Destatis arată că consumatorii îşi reduc cheltuielile pentru a acoperi costurile în creştere legate de alimente şi energie.

În acelaşi timp, sectorul manufacturier german continuă să se confrunte cu penurii de materii prime, relevă un sondaj.

Aprovizionarea cu materii prime şi produse intermediare rămâne o problemă majoră pentru sectorul manufacturier german, potrivit acestuia. În Iulie, 73,3% dintre companiile chestionate au raportat probleme. În iunie, procentul era de 74,1%.

De fapt, la nivelul întregii zone euro producătorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi cu privire la perspectivele economice, scrie Bloomberg. Încrederea acestora a coborât la un minim pe 17 luni în iulie, iar temerile privind penurii de energie şi perturbări continue ale lanţurilor de aprovizionare apasă puternic asupra sectorului.

Activitatea sectorului manufacturier al zonei euro s-a contractat luna trecută, fabricile fiind nevoite să acumuleze bunuri nevândute din cauza cererii slabe, sporind temerile că blocul ar putea intra în recesiune, potrivit Reuters.

Realitatea Live

01 Mai 2024, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Mai 2024, 12:44 // Actual //  Lupu Eduard

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din finanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău