Cum afectează criza energetică prețul alimentelor

09 Aug. 2022, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
09 Aug. 2022, 12:55 // Bani și Afaceri //  MD Bani

La fabrica pe care firma franceză de patiserie Brioche Pasquier o are în apropiere de Londra fiecare chiflă care iese din cuptor costă acum cu cel puţin 50% mai mult pentru a fi produsă, transmite Bloomberg.

De la unt la ouă şi zahăr, majoritatea materiilor prime pe care firma franceză le utilizează pentru a produce croissante, brioşe şi cornuleţe s-au scumpit în ultimul an. Acum compania trebuie să facă faţă şi exploziei facturilor la energie.

„Este un efect de domino care are legătură cu faptul că noi am fost loviţi de o creştere semnificativă a preţurilor la energie. Trebuie să încercăm să ne majorăm şi noi preţurile către retaileri şi, din păcate, asta se transferă asupra consumatorilor”, spune Ryan Peters, director la fabrica pe care firma Brioche Pasquier UK Ltd.

Preţurile mondiale la alimente au atins un nivel record în urmă cu câteva luni, pe măsură ce invazia rusească din Ucraina a lipsit lumea de o serie de produse de bază precum grâu şi uleiuri vegetale. Chiar dacă între timp preţurile au mai scăzut, luna iulie fiind a patra lună consecutivă de declin, este puţin probabilă o pauză. Motivul este acela că producătorii de alimente din Europa trebuie să facă faţă acum unor preţuri mari la energie, în condiţiile în care cotaţiile la gaze naturale, cărbune şi electricitate sunt de câteva ori mai mari decât un nivel normal. În plus, ce este mai greu abia urmează, având în vedere că iarna cererea pentru energie atinge un nivel de vârf, scrie Agerpres.

„Fie că este vorba de prăjirea cafelei sau producţia de zahăr din sfeclă, până acum companiile au vorbit numai de creşterea preţurilor la materiile prime. Cred că ce este mai rău abia urmează odată cu creştere preţurilor la energie. Iarna aceasta va fi un moment dificil şi, cel mai probabil, costurile de procesare vor creşte”, susţine Kona Haque, director de cercetare la traderul de materii prime ED&F Man.

Fabricile de alimente cu un consum intensiv de energie din întreaga Europă ar putea fi forţate să îşi oprească activitatea dacă o criză în aprovizionarea cu gaze naturale va impune raţionalizarea consumului.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.