Băncile îngenunchează accesul la credite! Ioniță: moldovenii au fost fugăriți la microfinanțare

Datoria persoanelor fizice față de bănci și sectorul ne-bancar a ajuns în prima jumătate a anului 2022 la 34,1 miliarde lei. Creșterea de 2,4 miliarde lei se datorează majorării cu 1,4 miliarde lei a datoriilor față de bănci și cu 1,0 miliard de lei față de sectorul ne-bancar reprezentat în cea mai mare parte de companiile de micro-finanțare, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Anul trecut îndatorarea populației față de sectorul financiar creștea lunar cu 694 milioane lei, iar în acest an creșterea este cu 42% mai lentă și constituie doar 403 milioane lei lunar.

Însă mult mai important este să analizăm din contul căror instituții financiare are loc această creștere a îndatorării persoanelor fizice.

Astfel, anul trecut, creșterea medie lunară de 694 milioane lei în proporție de 80% pentru persoanele fizice era asigurată de sectorul bancar cu o contribuție de 550 milioane lei. Sectorul ne-bancar, în special companiile de micro-finanțare au avut o contribuție medie lunară de 144 milioane lei.

„În acest an, creditarea persoanelor fizice de către bănci a încetinit de 2,3 ori și crește cu 239 milioane lei lunar. În schimb creditarea de către companiile de micro-finanțare înflorește și crește cu 164 milioane lei lunar, record istoric absolut pentru companiile de micro-finanțare. Ponderea lor în totalul creșterii creditelor din acest an pentru persoanele fizice a ajuns la 40% sau de două ori mai mult decât anul trecut. De fapt înăsprirea politici monetare de către BNM a afectat doar băncile comerciale nu și companiile de micro-finanțare, care din contra se bucură de o creștere fără precedent a portofoliului de credite pentru persoanele fizice”, a explicat Ioniță.

Expertul afirmă că, în esență prin înăsprirea politicii monetare am obținut un efect colateral nedorit: persoanele fizice pleacă din bănci spre companii ne-bancare, care oferă banii mult mai scumpi și în condiții mult mai costisitoare pentru persoanele fizice. Companiile de micro-finanțare având o cerere atât de mare din partea populației, au contractat la rândul lor în prima jumătate de 590 milioane lei credite de la bănci, mai mult decât pentru tot anul 2021.

„În esență populația a fost fugărită din bănci la intermediari, care iau credite de la bănci la o dobândă redusă și oferă populației cu o dobândă sporită. Dar să nu uităm că pe lângă creditarea oficială, noi mai avem și creditarea neobservată de la cămătarii clandestini. În 2021 noi estimam creditarea de la cămătarii clandestini la nivel de 1,4 miliarde lei. Pentru prima jumătate a anului 2020, estimăm că creditarea de la cămătarii clandestini a ajuns la 1,8 miliarde lei”, a mai spus Ioniță.

Deci înăsprirea politicii monetare are și un efect nedorit: plecarea populației spre companii de finanțare mult mai scumpe, sau și mai rău migrarea spre cămătari.

„Scumpirea banilor pentru populație este mult mai puternică decât s-ar părea la prima vedere: în primul rând s-au scumpit creditele bancare, dar cel mai important, populația este nevoită să plece din bănci și să apeleze la instituții financiare ne-bancare, mult mai scumpe sau cămătarii clandestini, unde bani pot fi de 10-20 sau chiar de 50 ori mai scump decât de la bănci”, a conchis Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#populație #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.