Băncile îngenunchează accesul la credite! Ioniță: moldovenii au fost fugăriți la microfinanțare

Datoria persoanelor fizice față de bănci și sectorul ne-bancar a ajuns în prima jumătate a anului 2022 la 34,1 miliarde lei. Creșterea de 2,4 miliarde lei se datorează majorării cu 1,4 miliarde lei a datoriilor față de bănci și cu 1,0 miliard de lei față de sectorul ne-bancar reprezentat în cea mai mare parte de companiile de micro-finanțare, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Anul trecut îndatorarea populației față de sectorul financiar creștea lunar cu 694 milioane lei, iar în acest an creșterea este cu 42% mai lentă și constituie doar 403 milioane lei lunar.

Însă mult mai important este să analizăm din contul căror instituții financiare are loc această creștere a îndatorării persoanelor fizice.

Astfel, anul trecut, creșterea medie lunară de 694 milioane lei în proporție de 80% pentru persoanele fizice era asigurată de sectorul bancar cu o contribuție de 550 milioane lei. Sectorul ne-bancar, în special companiile de micro-finanțare au avut o contribuție medie lunară de 144 milioane lei.

„În acest an, creditarea persoanelor fizice de către bănci a încetinit de 2,3 ori și crește cu 239 milioane lei lunar. În schimb creditarea de către companiile de micro-finanțare înflorește și crește cu 164 milioane lei lunar, record istoric absolut pentru companiile de micro-finanțare. Ponderea lor în totalul creșterii creditelor din acest an pentru persoanele fizice a ajuns la 40% sau de două ori mai mult decât anul trecut. De fapt înăsprirea politici monetare de către BNM a afectat doar băncile comerciale nu și companiile de micro-finanțare, care din contra se bucură de o creștere fără precedent a portofoliului de credite pentru persoanele fizice”, a explicat Ioniță.

Expertul afirmă că, în esență prin înăsprirea politicii monetare am obținut un efect colateral nedorit: persoanele fizice pleacă din bănci spre companii ne-bancare, care oferă banii mult mai scumpi și în condiții mult mai costisitoare pentru persoanele fizice. Companiile de micro-finanțare având o cerere atât de mare din partea populației, au contractat la rândul lor în prima jumătate de 590 milioane lei credite de la bănci, mai mult decât pentru tot anul 2021.

„În esență populația a fost fugărită din bănci la intermediari, care iau credite de la bănci la o dobândă redusă și oferă populației cu o dobândă sporită. Dar să nu uităm că pe lângă creditarea oficială, noi mai avem și creditarea neobservată de la cămătarii clandestini. În 2021 noi estimam creditarea de la cămătarii clandestini la nivel de 1,4 miliarde lei. Pentru prima jumătate a anului 2020, estimăm că creditarea de la cămătarii clandestini a ajuns la 1,8 miliarde lei”, a mai spus Ioniță.

Deci înăsprirea politicii monetare are și un efect nedorit: plecarea populației spre companii de finanțare mult mai scumpe, sau și mai rău migrarea spre cămătari.

„Scumpirea banilor pentru populație este mult mai puternică decât s-ar părea la prima vedere: în primul rând s-au scumpit creditele bancare, dar cel mai important, populația este nevoită să plece din bănci și să apeleze la instituții financiare ne-bancare, mult mai scumpe sau cămătarii clandestini, unde bani pot fi de 10-20 sau chiar de 50 ori mai scump decât de la bănci”, a conchis Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#populație #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.