Concluzii după concertul-test de la Barcelona. S-a infectat sau nu cineva din cei 5000 de participanți

După ce, în luna martie, în Barcelona a fost organizat un concert rock cu participarea a 5.000 de oameni, pentru a se vedea cât de mare este rata de infectare cu Covid-19 la un eveniment de o asemenea amploare. La o lună de la desfășurarea concertului au fost făcute publice rezultatele studiului. Niciunul dintre cei 5.000 de participanți nu s-au infectat.

Experții care au monitorizat concertul spun că nu există niciun semn de infectare. Testele realizate pentru toți participanții, la două săptămâni de la concert, au ieșit negative.

Pe durata concertului s-au respectat reguli stricte. Deși nu a fost impusă distanțarea fizică, măștile au fost obligatorii pe toată durata evenimentului. Înainte de concert, toți spectatorii au fost testați. La eveniment au participat doar cei care au primit rezultat negativ la testele rapide, scrie Digi 24.

Concluziile acestui concert-test erau așteptate întrucât reprezintă un pas spre organizarea de concerte și evenimente culturale fără pericolul infectării.

Spania nu a fost singura țară care a organizat un astfel de eveniment. În26 martie, în Amsterdam, la un meci de fotbal au participat 5.000 de suporteri pe bază de test rapid. Tot în acea lună, olandezii au făcut un experiment și într-un club cu 1.300 de participanți. Testele s-au efectuat cu 48 de ore înainte de eveniment, iar persoanele confirmate pozitiv, 12 la număr, au primit răspunsul pe aplicația națională CoronaCheck. Olanda se pregătește să organizeze în mai finala Eurovision, dar și meciuri pentru Euro.

#concert #infectare #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.