Putin se răzbună pe Tokayev. Petrolul din Kazahstan împiedicat să ajungă în Occident

Rusia a oprit pomparea petrolului kazah prin două dane de încărcare la terminalul maritim al Consorțiului Caspian Pipeline (CPC) de lângă Novorossiysk.

Agenția de presă Reuters notează că firmele petroliere vor fi din nou forțate să reducă exportul de petrol kazah prin Federația Rusă. Moscova susține că „au fost găsite daune” la echipamentul terminalului.

După închiderea CPC, întreruperile în furnizarea de resurse energetice către Occident vor crește. CPC, care furnizează petrol din Kazahstan prin Rusia către piețele mondiale, a declarat că exporturile de la două dintre danele sale de la terminalul Mării Negre au fost oprite.

Experții cred că Kremlinul a păstrat ranchiună față de Tokayev după ce președintele Kazahstanului a anunțat în prezența lui Putin că nu recunoaște așa-numitele republici din Donbas „DPR” și „LPR” și le-a numit cvasi-state.

În același timp, reducerea livrărilor este benefică pentru Rusia, deoarece scăderea ofertei de petrol crește prețul „aurului negru”. Occidentul acuză Rusia că restricționează aprovizionarea cu energie pentru a crește prețurile ca răspuns la sancțiunile impuse după invadarea Ucrainei de către Moscova. Rusia neagă acest lucru, dând vina pe sancțiunile occidentale și diverse probleme tehnice.

Livrările de gaze rusești către Europa au scăzut cu aproximativ 75% față de anul trecut, iar compania de export Gazprom a anunțat săptămâna trecută întreținerea neprogramată a gazoductului Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică până în Germania.

CPC, al cărui acționar principal este monopolul rusesc al conductelor petroliere Transneft, a declarat luni că a fost nevoită să suspende încărcarea de la punctele sale de acostare VLU-1 și VLU-2 din cauza avariilor la „punctele de atașare a manșoanelor subacvatice la rezervoarele de flotabilitate”.
CPC a redus exporturile de mai multe ori în ultimele șase luni. Compania a declarat la începutul acestei luni că livrările prin sistemul său au fost reduse semnificativ din cauza lucrărilor de întreținere la proiectele Kashagan și Tengiz din Kazahstan.

#Kazahstan #petrol #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.