Liz Truss – de la stânga la dreapta – evoluția politică a celei ce-l va înlocui pe Boris Johnson în funcția de premier

Rezultatele oficiale ale alegerii liderului Partidului Conservator au confirmat ceea ce sondajele de opinie în rândul celor circa 160.000 de membri de partid au indicat de la începutul scrutinului poștal început pe 5 august și terminat 2 septembrie: Liz Truss, care deține actualmente funcția de ministru de externe, l-a învins cu o majoritate de 2/3 pe Rishi Sunak, fost ministru al finanțelor.

Truss va fi învestită marți de Regina Elisabeta a II-a și va deveni a trei femeie prim ministru din istoria Marii Britanii, după Margaret Thatcher (1979 – 1990) și Theresa May (2016 – 2019), înlocuindu-l pe Boris Johnson, care-și va prezenta în prealabil demisia.

Traiectoria politică a lui Truss este una a deplasării de la stânga la dreapta. Ea s-a născut în 1975 într-o familie de intelectuali la Oxford, ambii membri ai aripii de stânga a Partidului Laburist. Ulterior mama sa a spriinit-o în cariera politică, nu și tatăl ei, John, profesor emerit de matematică la Universitatea Leeds, despre care presa relatează că este furios cu privire la orientarea politică actuală a fiicei sale.

Adolescenta Liz mergea cu părinții ei la demonstrații ale Campaniei pentru Dezarmare Nucleară și împotriva inegalităților sociale, iar când a devenit studentă la colegiul Merton de la Oxford a fost aleasă lidera organizației Partidului Liberal Democrat, militând pentru cauze ca abolirea monarhiei sau legalizarea cannabis-ului.

Dar în mod surprinzător, la absolvirea facultății, în 1996 Truss s-a înscris în Partidul Conservator, aflat atunci la punctul cel mai de jos al popularității sale postbelice. Ea a lucrat în calitate de contabil la mari firme ca Shell și Cable & Wireless, în paralel începându-și ascensiunea în Partidul Conservator.

Alegerea ei ca deputată într-o circumscripție din estul Angliei în 2010 a coincis cu revenirea la putere a Partidului Conservator după 13 ani în opoziție. A urmat o serie de numiri în posturi de ministru, începând cu 2012 sub prim miniștrii David Cameron, Theresa May și Boris Johnson, care au culminat cu desemnarea ei în postul de ministru de externe în septembrie 2021.

Truss a continuat să evolueze politic: dacă în referendumul din 2016 ea a sprijinit rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, după scrutin ea a devenit o adeptă a unui Brexit dur și în toamna lui 2021 a introdus în parlament un proiect de lege care suspenda parțial protocolul Irlandei Nord, care păstra provincia în piața unică europeană, declanșând astfel un conflict cu UE.

În campania pentru alegerea liderului Partidului Conservator, Truss a promis reduceri de impozite imediate pentru combaterea crizei costului vieții, în timp ce Sunak a criticat aceste promisiuni ca fiind iresponsabile din punct de vedere fiscal. În același timp, Truss a adoptat o poziție extrem de dură în politica externă în raport cu Rusia și China.

Acum Truss are o misiune extrem de dificilă, în condițiile în care rata anuală a inflației a ajuns la 10%, cea mai ridicată din ultimii 40 de ani, iar războiul din Ucraina a intrat în cea de-a șaptea lună. Truss a fost criticată uneori pentru tendințele sale populiste, acum ea va trebui să facă față unei situații dificile, cu care niciun nou prim ministru britanic nu a fost confruntat de la Margaret Thatcher în 1979.

#lizz #desemnat #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.