Liz Truss – de la stânga la dreapta – evoluția politică a celei ce-l va înlocui pe Boris Johnson în funcția de premier

Rezultatele oficiale ale alegerii liderului Partidului Conservator au confirmat ceea ce sondajele de opinie în rândul celor circa 160.000 de membri de partid au indicat de la începutul scrutinului poștal început pe 5 august și terminat 2 septembrie: Liz Truss, care deține actualmente funcția de ministru de externe, l-a învins cu o majoritate de 2/3 pe Rishi Sunak, fost ministru al finanțelor.

Truss va fi învestită marți de Regina Elisabeta a II-a și va deveni a trei femeie prim ministru din istoria Marii Britanii, după Margaret Thatcher (1979 – 1990) și Theresa May (2016 – 2019), înlocuindu-l pe Boris Johnson, care-și va prezenta în prealabil demisia.

Traiectoria politică a lui Truss este una a deplasării de la stânga la dreapta. Ea s-a născut în 1975 într-o familie de intelectuali la Oxford, ambii membri ai aripii de stânga a Partidului Laburist. Ulterior mama sa a spriinit-o în cariera politică, nu și tatăl ei, John, profesor emerit de matematică la Universitatea Leeds, despre care presa relatează că este furios cu privire la orientarea politică actuală a fiicei sale.

Adolescenta Liz mergea cu părinții ei la demonstrații ale Campaniei pentru Dezarmare Nucleară și împotriva inegalităților sociale, iar când a devenit studentă la colegiul Merton de la Oxford a fost aleasă lidera organizației Partidului Liberal Democrat, militând pentru cauze ca abolirea monarhiei sau legalizarea cannabis-ului.

Dar în mod surprinzător, la absolvirea facultății, în 1996 Truss s-a înscris în Partidul Conservator, aflat atunci la punctul cel mai de jos al popularității sale postbelice. Ea a lucrat în calitate de contabil la mari firme ca Shell și Cable & Wireless, în paralel începându-și ascensiunea în Partidul Conservator.

Alegerea ei ca deputată într-o circumscripție din estul Angliei în 2010 a coincis cu revenirea la putere a Partidului Conservator după 13 ani în opoziție. A urmat o serie de numiri în posturi de ministru, începând cu 2012 sub prim miniștrii David Cameron, Theresa May și Boris Johnson, care au culminat cu desemnarea ei în postul de ministru de externe în septembrie 2021.

Truss a continuat să evolueze politic: dacă în referendumul din 2016 ea a sprijinit rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, după scrutin ea a devenit o adeptă a unui Brexit dur și în toamna lui 2021 a introdus în parlament un proiect de lege care suspenda parțial protocolul Irlandei Nord, care păstra provincia în piața unică europeană, declanșând astfel un conflict cu UE.

În campania pentru alegerea liderului Partidului Conservator, Truss a promis reduceri de impozite imediate pentru combaterea crizei costului vieții, în timp ce Sunak a criticat aceste promisiuni ca fiind iresponsabile din punct de vedere fiscal. În același timp, Truss a adoptat o poziție extrem de dură în politica externă în raport cu Rusia și China.

Acum Truss are o misiune extrem de dificilă, în condițiile în care rata anuală a inflației a ajuns la 10%, cea mai ridicată din ultimii 40 de ani, iar războiul din Ucraina a intrat în cea de-a șaptea lună. Truss a fost criticată uneori pentru tendințele sale populiste, acum ea va trebui să facă față unei situații dificile, cu care niciun nou prim ministru britanic nu a fost confruntat de la Margaret Thatcher în 1979.

#lizz #desemnat #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Internațional Liber Giurgiulești, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.