Merkel își scrie memoriile. Cartea care va dezvălui dedesubturile politicii germane din ultimii ani

Fostul cancelar german Angela Merkel își va publica memoriile în 2024. Cartea va conține, în principal, informații despre cariera sa politică, dar și referiri despre viața personală. Angela Merkel a condus guvernul federal din Germania vreme de 16 ani, din 2005 și până în 2021, când a predat puterea actualului cancelar, Olaf Scholz.

Cartea de memorii a fostului cancelar german Angela Merkel a fost programată să apară undeva în toamna anului 2024. Până la acel moment, ea va avea suficientă vreme să rememoreze cele mai importante evenimente din cariera sa politică, dar și din viața personală. Căci, așa cum a anunțat într-un comunicat de presă, viitoarea carte va conține nu doar informații despre politica pe care a făcut-o la conducerea guvernului de la Berlin, ci și referiri la viața personală.

Angela Merkel, care a fost cancelar al Germaniei timp de 16 ani, fiind aleasă pentru prima oară în noiembrie 2005. Ea a condus guvernul federal pe parcursul a patru mandate, fiind realeasă în funcția de cancelar în anii 2009, 2013 și 2018. A predat mandatul după alegerile din 2021, noului cancelar, social-democrat, Olaf Scholz.

Editorul Angelei Merkel, casa editorială Kiepenheuer&Witsch, a anunțat că fostul cancelar va fi co-autor al cărții de memorii, împreună cu consilierul său politic, Beate Baumann. Iar lucrarea va prezenta o imagine exclusivă și personală asupra vieții și muncii ei politice.

Kerstin Gleba, de la Kiepenheuer&Witsch, a declarat că Merkel a condus Germania de-a lungul unor crize dramatice şi „a modelat politicile germană şi internaţională într-un mod unic prin acţiunile şi atitudinile sale”. În opinia sa, cartea de memorii va fi „un document semnificativ al istoriei internaţionale contemporane”.

Ce vor conține memoriile Angelei Merkel

La rândul ei, fostul cancelar federal, Angela Merkel, a transmis că prin această lucrare își dorește să explice o parte dintre deciziile sale politice care nu au înțelese în totalitate de publicul larg. De asemenea, ea a precizat că va încerca să expună și anumite aspecte din viața sa personală.

„Aştept cu nerăbdare să reflectez la deciziile centrale şi punctele-cheie ale carierei mele politice în cartea mea, scrisă împreună cu Beate Baumann, pentru a le face înţelese publicului larg şi de asemenea cu referire la viaţa mea personală”, a transmis Angela Merkel, conform unui comunicat al casei editoriale.

În vârstă de 68 de ani, Angela Merkel nu a mai candidat pentru încă un mandate în Bundestag, anul trecut, la alegerile din luna septembrie. Astfel, partidul său, conservator, a pierdut alegerile în faţa Partidului Social-Democrat şi a lui Olaf Scholz car ei-a succedat în funcția de cancelar federal, după cum relatează Ziarul Românesc.

#memorii #merkel #carte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli