Criza energetică amenință Moldova! Cu ce se încălzesc moldovenii

Gazprom ar putea închide robinetul la gaz Republicii Moldova. Autoritățile declară gaz va fi la iarnă, în condițiile în care Chișinăul ar urma să achiziționeze de la alți furnizori. Ba mai mult, au anunțat și compensații pentru tariful la gaz, dar și vânzarea de lemn gospodăriilor casnice la un preț similar anului din 2021.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că cea mai mare parte a moldovenilor se încălzesc cu lemne. Este vorba de 24%, iar 19% se încălzesc cu gaz. În structura consumului energetic curentul electric are o pondere de 12%, energia termică – 7%, iar cărbunele – 3%.

În ultima decizie Comisia Situații Excepționale a decis ca Societatea pe Acțiuni „Energocom” va procura, în baza contractului-cadru EFET (Federația Europeană a Furnizorilor de Energie), iar Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” va asigura livrarea și va vinde către SA “Energocom” 5 milioane m3 de gaze naturale, la prețul de achiziție de 1882,78 USD/1000 m3. Păstrarea gazelor naturale procurate va fi asigurată de Societatea cu Răspundere Limitată „Moldovatransgaz”.

În scopul asigurării necesarului de păcură pentru perioada rece a anului, Comisia pentru Situații Excepționale a decis că, SA „Termoelectrica” va achiziționa, prin negocieri directe, și va semna contracte de vânzare-cumpărare a păcurii, în cantitate de până la 190 mii tone, după aprobarea prealabilă în cadrul consiliului societății. Achiziția efectuată de Termoelectrica va fi scutită de plata taxei pe valoarea adăugată, a accizei și a taxei vamale, pe o perioadă ce nu va depăși 31 mai 2023. Transportul cantității de păcură procurate va fi asigurat, în regim prioritar, de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în limita efectivului disponibil de cisterne și locomotive.

„Agenția Moldsilva” va asigura comercializarea volumului masei lemnoase de foc recoltate și/sau aflate în stoc exclusiv consumatorilor casnici, entităților de interes public, precum și prestatorilor de servicii sociale acreditați, care vor notifica Ministerul Muncii și Protecției Sociale cu privire la volumele achiziționate în termen de 3 zile de la achiziție.

#consum #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.