Soluția IT pentru prevenirea spălării banilor, implementată de BNM cu suportul USAID, funcțională până la sfârșit de an

Soluția IT pentru prevenirea riscurilor de spălare a banilor și monitorizarea acționarilor bancari se află la etapa finală de implementare și urmează a fi lansată până la finele acestui an. Sistemul de ultimă generație, care va fi deținut de Banca Națională a Moldovei, este implementat cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA).

Totodată, la începutul lunii curente, a demarat instruirea viitorilor utilizatori ai Soluției pentru a o gestiona în mod eficient. La una dintre instruiri a participat viceguvernatorul responsabil de domeniu, Vladimir Munteanu, împreună cu Directorul Proiectului USAID FSTA, Matthew Macellaro. Acestora le-au fost prezentate principalele funcționalități ale soluției IT, precum și câteva scenarii de detectare a diferitor activități suspecte.

Viceguvernatorul BNM a apreciat suportul în cadrul Proiectului USAID FSTA pentru sprijinirea inițiativelor de consolidare a capacităților băncii centrale de a preveni și combate în mod eficient infracțiunile financiare. „Având în vedere tendințele actuale de digitalizare a funcțiilor de supraveghere a sistemului financiar, la nivel internațional, Banca Națională a Moldovei și-a propus fortificarea capacitaților sale de supraveghere prin implementarea și aplicarea tehnologiilor informaționale”, a subliniat Vladimir Munteanu.

La rândul său, Directorul Proiectului USAID FSTA, Matthew Macellaro, a menționat: „Implementarea acestei soluții inovatoare a fost o adevărată provocare, având în vedere volumul enorm de operațiuni ce urmează a fi supravegheate și, respectiv, complexitatea funcționalităților ce au fost și încă urmează a fi dezvoltate. FSTA va sprijini în continuare aceste eforturi și suntem încrezători că această soluție va contribui semnificativ la diminuarea riscurilor de spălare a banilor și a altor activități ilegale.”

Noul sistem informatic, care reprezintă o premieră pentru regiune, va pune la dispoziția angajaților BNM o serie de funcționalități avansate care vor permite supravegherea tuturor operațiunilor bancare. În același timp, conceptul de funcționare bazat pe analiza de risc va face posibilă detectarea activităților suspecte și emiterea alertelor. Acest lucru va facilita atât identificarea timpurie a riscurilor de spălare de bani și finanțare a terorismului, cât și relevarea unor modificări suspecte în structura de proprietate a băncilor.

În plus, Soluția IT este concepută pe o platformă care permite dezvoltarea de noi module și funcționalități, în special, în contextul preluării, de către BNM, a competențelor de supraveghere a sectoarelor de asigurări și microfinanțare.

Sprijinul Proiectului USAID FSTA pentru consolidarea regimului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT) include, de asemenea, organizarea mai multor programe de instruire atât pentru autoritățile de reglementare, cât și pentru entitățile raportoare, moderate de experți internaționali. Totodată, experții Proiectului USAID FSTA au sprijinit elaborarea diferitor proceduri interne, regulamente și proiecte de modificare a legislației în domeniul AML/CFT. BNM beneficiază de suportul USAID FSTA din septembrie 2019, când a fost lansat Proiectul.

Cooperarea BNM cu Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a început în urmă cu 30 de ani (1992). În această perioadă, banca centrală a beneficiat de suportul USAID pentru consolidarea capacităților în diverse domenii, între care îmbunătățirea supravegherii bancare, modernizarea sistemelor de plăți, prevenirea spălării banilor etc. Tot cu sprijinul USAID, în 2019, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, instituție care este responsabilă de înregistrarea, evidența și decontarea valorilor mobiliare emise de entitățile din Republica Moldova.

#USAID #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.