Dolarul atinge maximul ultimelor două decenii pe fondul perspectivelor Fed

Dolarul american a atins joi un nou maxim al ultimelor două decenii în raport cu principalele valute, impulsionat de perspectivele optimiste ale Rezervei Federale privind ratele dobânzilor şi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de oameni, scrie Reuters.

Indicele dolarului, care măsoară moneda în raport cu un coş de şase valute, inclusiv euro, lira sterlină şi yenul, a urcat până la 111,79 pentru prima dată de la jumătatea anului 2002.

Dolarul a urcat la un nou maxim al ultimilor 24 de ani, peste 145 de yeni, după ce Banca Japoniei a menţinut joi ratele foarte scăzute ale dobânzilor.

De asemenea, moneda americaană a înregistrat noi maxime faţă de monedele regionale, de la dolarul australian şi cel neozeelandez până la yuanul chinezesc şi won-ul coreean, precum şi faţă de dolarul din Singapore şi baht-ul thailandez.

Fed a emis noi proiecţii care arată că ratele ating un maxim de 4,6% anul viitor, fără reduceri până în 2024. Fed a majorat intervalul de variaţie al ratei dobânzii ţintă cu încă 75 de puncte de bază în cursul nopţii, până la 3,00%-3,25%, aşa cum era de aşteptat pe scară largă.

Dolarul a fost deja susţinut de cererea de active de refugiu după ce Putin a anunţat că va chema rezerviştii pentru a lupta în Ucraina şi a declarat că Moscova va răspunde cu toată puterea vastului său arsenal dacă Occidentul va continua ceea ce el a numit „şantajul nuclear”.

Randamentul titlurilor Trezoreriei americane pe doi ani a atins un nou maxim al ultimilor 15 ani, de 4,132%, în tranzacţiile de la Tokyo.

„Atât proiecţiile Fed, cât şi titlurile despre Rusia au contribuit la întărirea dolarului, care a fost deosebit de acută faţă de euro şi alte monede europene”, a declarat Shinichiro Kadota, strateg senior FX la Barclays în Tokyo.

Dolarul a urcat până la 145,405 yeni , dar apoi a revenit brusc în urma reacţiei la anunţul BOJ, iar ultimele tranzacţii au fost cu 0,31% mai mare, la 144,53.

Banca Angliei anunţă, de asemenea, joi, deciziile de politică monetară, pieţele fiind împărţite în ceea ce priveşte posibilitatea unei creşteri de 50 sau 75 de puncte de bază.

Lira sterlină a coborât la un nou minim al ultimilor 37 de ani, de 1,1221 dolari, iar ultima dată a fost schimbată la 1,1240 dolari, o scădere de 0,26% faţă de şedinţa precedentă.

Euro a slăbit până la un nou minim al ultimilor 20 de ani, de 0,9807 dolari, înainte de a se tranzacţiona miercuri cu 0,18% mai puţin, la 0,9820 dolari.

Dolarul australian a scăzut cu 0,6%, la 0,6593 dolari, după ce a atins 0,6583 dolari, cel mai scăzut nivel de la jumătatea anului 2020.

#cotatie #curs #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.