Gibraltarul a vândut iahtul Axioma, confiscat de la oligarhul rus Dimitri Pumpianski, pentru suma de 37,5 mil. de dolari

28 Sept. 2022, 04:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
28 Sept. 2022, 04:56 // Actual //  Lupu Eduard

Iahtul oligarhului rus Dimitri Pumpianski, vizat de sancţiuni occidentale, a fost vândut cu 37,5 milioane de dolari de Gibraltar, unde fusese sechestrat în martie, a anunţat marţi autoritatea judiciară maritimă a acestei enclave britanice, relatează France Presse.

Această autoritate, numită Admiralty Marshal, a precizat într-un comunicat că nu va dezvălui numele cumpărătorului.

Veniturile din licitaţie vor permite autorităţilor din Gibraltar să-i despăgubească pe creditorii oligarhului.

Un total de 63 de oferte de cumpărare au fost primite în timpul licitaţiei iahtului.

Această navă, numită Axioma, este un iaht luxos de 72 de metri ce arborează pavilionul maltez.

Ea a fost sechestrată în martie de autorităţile acestui mic teritoriu britanic situat în sudul extrem al Spaniei, după o plângere depusă de banca americană JP Morgan.

Această bancă a acordat în decembrie un împrumut de 20,5 milioane de euro unei companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice, al cărei acţionar era o firmă cipriotă deţinută chiar de Dimitri Pumpianski.

JP Morgan a considerat că plasarea oligarhului pe lista personalităţilor ruse vizate de sancţiunile britanice constituie o încălcare a acestui acord de împrumut. Sancţiunile duc în special la îngheţarea activelor oamenilor de afaceri în cauză, punând în pericol rambursarea datoriilor.

Prin urmare, banca a făcut apel la autorităţile din Gibraltar pentru a sechestra iahtul, care fusese înregistrat ca una dintre garanţii pentru împrumut.

Şeful gigantului de conducte TMK, Dimitri Pumpianski, este de asemenea vizat de sancţiunile UE impuse după invazia rusă a Ucrainei.

Mai multe ţări, precum Spania, Italia şi Franţa, au confiscat iahturi aparţinând celor mai bogaţi ruşi în cadrul sancţiunilor europene ce prevăd îngheţarea tuturor bunurilor lor în UE.

 

 

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău