FMI: Lumea se va confrunta cu cel mai grav șoc alimentar din ultimul deceniu

Lumea se confruntă în prezent cu un şoc alimentar cel puţin la fel de grav cu cel cunoscut în urmă cu peste un deceniu, iar insecuritatea alimentară se va agrava, a avertizat joi Fondul Monetar Internaţional, care a făcut un apel pentru o abordare decisivă şi coordonată, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au scăzut în ultimele luni, insecuritatea alimentară este posibil să se agraveze din cauza mai multor factori precum blocajele de aprovizionare, obstacolele care stau în calea recoltelor din Ucraina şi preţurile ridicate la îngrăşăminte şi energie, a apreciat FMI într-un raport publicat joi. Potrivit instituţiei financiare, criza alimentară actuală este cel puţin comparabilă cu cea din 2007-08, care a provocat probleme grave în aprovizionarea cu alimente şi multiple decese şi a generat turbulenţe sociale şi politice.

Un număr de 48 de ţări au fost indentificate ca fiind cele mai afectate de criză din cauza unor presiuni semnificative asupra balanţei de plăţi, insecurităţii alimentare acute, iar cele mai sumbre perspective sunt pentru regiunea Sahel şi alte părţi din Africa sub-sahariană. Pe lângă suferinţele umane, costurile pentru economiile acestor state sunt de ordinul miliardelor de dolari, subliniază FMI.

„Efectele combinate ale creşterii preţurilor la alimente şi energie şi constrângerile de aprovizionare nu doar că reduc standardele de viaţă dar este posibil să majoreze sărăcia şi să reducă creşterea pe termen lung, fiind posibil să alimenteze turbulenţele sociale şi migraţia pe scară largă”, subliniază autorii raportului Bjorn Rother, Sebastian Sosa, Lukas Kohler şi Gaelle Pierre.

Perspectivele extrem de incerte, diminuarea stocurilor de alimente şi prognozele negative cu privire la recoltele de orez vor afecta de asemenea pieţele, susţin autorii raportului. Aceasta pe lângă şocurile climatice, conflictele şi pandemia de Covid-19 care au dus la creşterea insecurităţii alimentare în ultimii cinci ani.

În prezent, Fondul Monetar Internaţional se gândeşte la introducerea unu aşa-numite „ferestre pentru şocul alimentar”. Noua facilitate a FMI pentru ţările afectate de criza alimentară va fi disponibilă timp de 12 luni de la aprobare. Directorul FMI, Kristalina Georgieva, a spus săptămâna trecută că nu există îndoieli că boardul FMI va aproba, în curând, noua facilitate.

#alimente #criză #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.