”Șerpii” din Occident criticați de Putin: Politicienii din Europa trebuie să convingă populația să mănânce mai puțin

30 Sept. 2022, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Sept. 2022, 17:55 // Actual //  bani.md

”Șerpii” din Occident criticați de Putin în direct: ”Politicienii din Europa trebuie să-și convingă populația să mănânce mai puțin”

Președintele Vladimir Putin a criticat minute în șir Occidentul și pe liderii săi vineri, 30 septembrie, după ce a anunțat anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, pe care le-a numit ”pământ rusesc”.

Liderul de la Kremlim nu a contenit în critici la adresa Vestului în discursul susținut după anexarea ilegală a patru regiuni din Ucraina.

El a vorbit despre un presupus colonianism al Marii Britanii și folosirea sclavilor în SUA. La adresa ultimei a ținut să sublinieze că este singura țară din lume care a folosit arme nucleare pe oameni.

”Vestul caută o șansă să distrugă Rusia. Vor să ne vadă o colonie, nu drept o societate liberă”, adaugă Putin.

Tonul critic al președintelui rus s-a îndreptat și spre liderii țărilor din Occident pe care i-a calificat drept ”niște mincinoși”, subliniind că și în ”viața privată sunt niște șerpi, niște oameni răi”, dar și că folosesc ”brutalitatea” pentru a ajunge unde vor.

”Când ceva nu e pe placul SUA, pur și simplu, impun sancțiuni. Asta pățim și noi pentru Ucraina. Vesticii ar vrea să organizeze toată lumea după dorințele lor, dar asta nu e de bun augur pentru nimeni. (…)

SUA se poartă în modul în care au făcut-o întotdeauna: amenințări, șantaj. Nu este un dialog constructiv pe care l-am purtat cu ei in decursul anilor”, a apreciat Putin.

El a mai subliniat nevoia crucială de energie a Europei și consecințele care decurg din lipsa gazelor naturale.

”Politicienii din Europa trebuie să-și convingă populația să mănânce mai puțin, să se îmbrace mai gros. Și cine nu e de acord e tratat ca un inamic și i se spune că Rusia e sursa tuturor relelor”, susține Putin.

În opinia sa, ”Vestul nu vrea să termine crizele pe care le-a creat”.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.