Prețurile cerealelor și ruleta rusească

Vineri, prețurile la cereale la nivel mondial au scăzut brusc. Grâul a scăzut cu peste 3% la Chicago, porumbul a pierdut 2,6%, iar soia cu 2,1%. Aceste scăderi influențează și prețurile la cereale în Europa.

Bursele globale au scăzut, de asemenea, puternic vineri. Țițeiul a scăzut cu aproape 6%, iar euro a scăzut la un minim din 22 de ani , dar acest lucru face ca cerealele europene să fie puțin mai competitive (mai ieftine) pe piața mondială.

Comercianții de cereale și analiștii rămân îngrijorați de conflictul din Ucraina. Un factor de influență este anunțul Moscovei că va mobiliza mai multe trupe și va organiza referendumuri privind aderarea la mama Rusie a regiunilor ocupate din Ucraina . Acest lucru a alimentat îngrijorările cu privire la alte perturbări ale comerțului cu cereale din Marea Neagră.

Cu toate acestea, estimările foarte ridicate ale recoltei de grâu din Rusia și transporturile continue de cereale din Ucraina prin Coridorul Mării Negre au atenuat temerile de aprovizionare. Diferiți analiști ruși și internaționali văd acum recolta actuală de grâu din Rusia la 100 de milioane tone sau mai mult.

Potrivit informațiilor de la agenția de presă TASS, Rusia dorește, de asemenea, să mențină acordul privind exportul de cereale din porturile ucrainene, în ciuda criticilor.

Consiliul Internațional pentru Cereale (IGC) și-a modificat joi prognoza pentru producția globală de grâu pentru 2022/23. Cauza este o corecție ascendentă a recoltei din Rusia. CIG a revizuit recolta de grâu din Rusia la 93,4 milioane tone, comparativ cu cele 87,6 milioane tone din prognoza anterioară.

Exporturile de grâu ale Rusiei în sezonul 2022/23 au rămas neschimbate, la 36,5 milioane tone, în ciuda previziunilor de producție mai mari, ceea ce a condus la o acumulare estimată a stocurilor în țară.

Rusia a exportat 1,3 milioane tone de grâu în primele 10 zile ale lunii septembrie, în scădere cu 28,3% față de anul precedent, a declarat analiştilor Elena Turina, directorul departamentului de analiză al Uniunii Cerealelor din Rusia. Livrările de orz au scăzut cu 41% la 133,5 mii tone, exporturile de porumb cu 67% până la 10 mii tone.

Turina a spus că exporturile au scăzut în principal din cauza livrărilor mai slabe către Turcia, ceea ce a determinat o scădere a exporturilor către Turcia cu 440.000 de tone (72%). Turina a subliniat concurenţa puternică din partea livrărilor actuale din Ucraina.

„Egiptul, pe de altă parte, mărește importurile din Rusia, iar peste 53.000 de tone au fost expediate în Djibouti. Livrările către Pakistan, Tunisia și Algeria au fost stabile. Algeria a înlocuit grâul francez cu originile rusești”, a spus analistul.

Prin urmare, IGC se așteaptă ca stocurile de grâu rusești la sfârșitul sezonului 2022/2023 să fie de 22,5 milioane tone și, prin urmare, aproape de două ori mai mari decât în sezonul precedent, 11,3 milioane tone.

Exporturile de cereale ucrainene continuă să funcționeze

Recolta de cereale a Ucrainei în 2022 ar putea fi între 54,1 și 55,7 milioane tone, comparativ cu un record de 86 de milioane tone anul trecut, au declarat sâmbătă analiştii APK-Inform. Noua recoltă ar putea fi de aproximativ 19 milioane de tone grâu, 30 de milioane de tone porumb și 5,5 milioane de tone orz.

Cu toate acestea, recolta mai mică și dificultățile logistice continue ar putea reduce semnificativ exporturile ucrainene în noul an de comercializare. Potrivit datelor Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, de la 1 iulie 2022 până pe 21 septembrie 2022, Ucraina a exportat 7,2 milioane tone de cereale, respectiv 2,9 milioane tone în septembrie, a precizat ministerul pentru politica agricolă.

În același timp, anul trecut, exportul a fost de 12,8 milioane tone, respectiv 4,0 milioane tone în septembrie.

Alte șapte nave încărcate cu produse agricole au părăsit porturile ucrainene duminică, a anunțat Ministerul Infrastructurii, ridicând numărul total la 218 de când a intrat în vigoare Coridorul pentru cereale al Mării Negre.

#recolta #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă” intră într-o zonă gri, după ce banii pentru compensații s-au terminat încă din primul trimestru al anului, iar ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță admite deschis că nu poate garanta continuarea acestuia în forma actuală.

Oficialul a recunoscut în cadrul emisiunii de la Realitatea TV că planificarea nu a fost „perfectă”, iar bugetul a fost depășit de un val neașteptat de cereri, venit la început de an. În ciuda unei majorări „cu rezervă” față de anii precedenți, fondurile s-au epuizat rapid, pe fundalul unui interes crescut al populației, posibil influențat și de contextul electoral și de percepția unei stabilități politice.

Toate cererile depuse până la 1 aprilie 2026 vor fi procesate și finanțate dacă îndeplinesc condițiile, însă după acest prag, mesajul autorităților este cât se poate de clar: nu există bani suplimentari și nimeni nu este încurajat să mai aplice.

Andrian Gavriliță a anunțat că reevaluează complet programul, inclusiv eficiența lui în utilizarea banilor publici și impactul asupra pieței imobiliare. Una dintre temerile majore este că „Prima Casă” ar putea alimenta creșterea prețurilor la locuințe sau ar putea genera abuzuri.

În paralel, ministrul Finanțelor admite și probleme de administrare: experiența beneficiarilor a fost descrisă chiar de oficiali drept „teribilă”, cu proceduri greoaie, răspunsuri întârziate și comunicare deficitară.

Deși ideea de a ajuta tinerii să-și cumpere o locuință rămâne valabilă, Guvernul nu mai este convins că actualul mecanism este cel corect. O eventuală continuare a programului nu va avea loc în forma actuală și ar putea fi regândită inclusiv pentru a viza alte regiuni decât Chișinăul, unde se concentrează cea mai mare parte a cererii și a costurilor.

La sfârșitul lunii martie, Ministerul Finanțelor a anunțat că bugetul pentru Programul Prima Casă a fost epuizat și respectiv statul nu mai poate garanta cererile de creditare care vor fi depuse după acea dată.