Prețurile cerealelor și ruleta rusească

Vineri, prețurile la cereale la nivel mondial au scăzut brusc. Grâul a scăzut cu peste 3% la Chicago, porumbul a pierdut 2,6%, iar soia cu 2,1%. Aceste scăderi influențează și prețurile la cereale în Europa.

Bursele globale au scăzut, de asemenea, puternic vineri. Țițeiul a scăzut cu aproape 6%, iar euro a scăzut la un minim din 22 de ani , dar acest lucru face ca cerealele europene să fie puțin mai competitive (mai ieftine) pe piața mondială.

Comercianții de cereale și analiștii rămân îngrijorați de conflictul din Ucraina. Un factor de influență este anunțul Moscovei că va mobiliza mai multe trupe și va organiza referendumuri privind aderarea la mama Rusie a regiunilor ocupate din Ucraina . Acest lucru a alimentat îngrijorările cu privire la alte perturbări ale comerțului cu cereale din Marea Neagră.

Cu toate acestea, estimările foarte ridicate ale recoltei de grâu din Rusia și transporturile continue de cereale din Ucraina prin Coridorul Mării Negre au atenuat temerile de aprovizionare. Diferiți analiști ruși și internaționali văd acum recolta actuală de grâu din Rusia la 100 de milioane tone sau mai mult.

Potrivit informațiilor de la agenția de presă TASS, Rusia dorește, de asemenea, să mențină acordul privind exportul de cereale din porturile ucrainene, în ciuda criticilor.

Consiliul Internațional pentru Cereale (IGC) și-a modificat joi prognoza pentru producția globală de grâu pentru 2022/23. Cauza este o corecție ascendentă a recoltei din Rusia. CIG a revizuit recolta de grâu din Rusia la 93,4 milioane tone, comparativ cu cele 87,6 milioane tone din prognoza anterioară.

Exporturile de grâu ale Rusiei în sezonul 2022/23 au rămas neschimbate, la 36,5 milioane tone, în ciuda previziunilor de producție mai mari, ceea ce a condus la o acumulare estimată a stocurilor în țară.

Rusia a exportat 1,3 milioane tone de grâu în primele 10 zile ale lunii septembrie, în scădere cu 28,3% față de anul precedent, a declarat analiştilor Elena Turina, directorul departamentului de analiză al Uniunii Cerealelor din Rusia. Livrările de orz au scăzut cu 41% la 133,5 mii tone, exporturile de porumb cu 67% până la 10 mii tone.

Turina a spus că exporturile au scăzut în principal din cauza livrărilor mai slabe către Turcia, ceea ce a determinat o scădere a exporturilor către Turcia cu 440.000 de tone (72%). Turina a subliniat concurenţa puternică din partea livrărilor actuale din Ucraina.

„Egiptul, pe de altă parte, mărește importurile din Rusia, iar peste 53.000 de tone au fost expediate în Djibouti. Livrările către Pakistan, Tunisia și Algeria au fost stabile. Algeria a înlocuit grâul francez cu originile rusești”, a spus analistul.

Prin urmare, IGC se așteaptă ca stocurile de grâu rusești la sfârșitul sezonului 2022/2023 să fie de 22,5 milioane tone și, prin urmare, aproape de două ori mai mari decât în sezonul precedent, 11,3 milioane tone.

Exporturile de cereale ucrainene continuă să funcționeze

Recolta de cereale a Ucrainei în 2022 ar putea fi între 54,1 și 55,7 milioane tone, comparativ cu un record de 86 de milioane tone anul trecut, au declarat sâmbătă analiştii APK-Inform. Noua recoltă ar putea fi de aproximativ 19 milioane de tone grâu, 30 de milioane de tone porumb și 5,5 milioane de tone orz.

Cu toate acestea, recolta mai mică și dificultățile logistice continue ar putea reduce semnificativ exporturile ucrainene în noul an de comercializare. Potrivit datelor Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, de la 1 iulie 2022 până pe 21 septembrie 2022, Ucraina a exportat 7,2 milioane tone de cereale, respectiv 2,9 milioane tone în septembrie, a precizat ministerul pentru politica agricolă.

În același timp, anul trecut, exportul a fost de 12,8 milioane tone, respectiv 4,0 milioane tone în septembrie.

Alte șapte nave încărcate cu produse agricole au părăsit porturile ucrainene duminică, a anunțat Ministerul Infrastructurii, ridicând numărul total la 218 de când a intrat în vigoare Coridorul pentru cereale al Mării Negre.

#recolta #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.