Ce faci dacă ai băgat bani în criptomonede care s-au ”prăbușit”

Analiștii financiari spun că investiţia în criptomonede poate fi foarte profitabilă, în anumite cazuri de ordinul a sute sau mii de procente. În acelaşi timp presupune şi asumarea unor riscuri ridicate, care se pot dovedi a nu fi potrivite pentru orice investitor.

Astfel sunt mulți care au băgat bani în criptomonede despre care credeau că vor avea ceșteri, unele chiar au avut până la un moment dat, ca acum să se vadă cu cea mai mare parte din investiție pierdută. Unii aleg să aștepte până la un moment dat când piața va reveni. Alții, speriați de situația pe care nu o luaseră în calcul, la momentul investiției văzând doar potențialul profit, aleg să scoată banii chiar dacă ies în pierdere.

Valoarea criptomonedelor a scăzut însă foarte mult în această perioadă și chiar și cele considerate foarte stabile ca Bitcoin sau Ethereum s-au zdruncinat destul de mult. Astfel, rămâne întrebarea: ce facem dacă moneda în care am investit a scăzut foarte mult și nu mai dă semne de redresare?

Ce să faci dacă ai criptomonede care se devalorizează de la un minut la altul

Expertul economic Claudiu Năsui, a explicat într-un interviu acordat Ziare.com, cât de riscant este acum să bagi bani în criptomonede și în ce ai putea investi, totuși, dacă îți dorești neapărat să deții și un astfel de portofoliu.

Cum minimizezi pierderile dacă ai investit într-o critomonedă slabă? ”Vei fi mai mult pe pierdere dacă vinzi mai târziu”, a spus Claudiu Năsui.

”Este o greșeală care se face în investiții ”să te căsătorești cu portofoliul tău”. Adică cumperi o acțiune și ea scade și apoi tot aștepți să crească la cât era să poți să o vinzi. Câteodată ea nu mai crește. Deci este posibil să te adâncești în pierderi. Chiar dacă la un moment dat va crește, dacă anticipezi că va scădea, o vinzi și o cumperi mai jos și vinzi apoi la un preț mai mare”, a recomandat expertul.

Claudiu Năsui: Nu recomand cripto în perioada următoare decât dacă cineva are motive să creadă că moneda aceea va crește”

Tot specialiștii recomandă ca în criptomonede să fie investite doar sume pe care ești dispus să le pierzi şi care să nu îţi afecteze viaţa. Sunt mulți însă care, dornici de îmbogățire sau de ieșire din sărăcie, investesc banii de întreținere, de exemplu. De multe ori, rămân și fără aceia.

”Practic piața cripto, după mine, este bitcoin și restul. Nu zic ca celelalte criptomonede nu sunt bune pentru investiții dar cred că sunt ecosisteme prea mici pentru a nu fi influențabile de către cineva. Bitcoin a trecut niște teste ale pieței și încă se ține bine pe picioare.

Criptomonedele au mai scăzut în ultima perioadă, la fel ca și acțiunile în bursă.

Cei care au investit și investesc în active, fie că vorbim despre criptomonede, acțiuni, imobiliare, după mine riscă. Trebuie să aibă o probabilitate rezonabilă că va fi un randament foarte bun pe activul respectiv.

Ce se va întâmpla în viitorul apropiat? Nu recomand cripto în perioada următoare decât dacă cineva are motive foarte bune să creadă că o monedă va crește. Eu recomand ca lumea să stea pe dolar. Din informațiile care sunt în acest moment, aceasta este recomandarea mea”, a explicat Claudiu Năsui.

De ce își păstrează oamenii o parte din economii în criptomonede. ”Guvernele totalitare nu pot bloca finanțarea în bitcoin”

Cu toate că în această perioadă sunt destul de vulnerabile, mulți oameni aleg să își țină o parte din economii sau să facă plăți în criptomonede. Unde mai punem că există câteva guverne locale și naționale folosesc oficial bitcoin. El Salvador și Republica Centrafricană au adoptat Bitcoin ca mijloc legal de plată, în timp ce Ucraina acceptă donații în bitcoin pentru a finanța rezistența împotriva invaziei ruse, scrie wikipedia.

Pe de altă parte, statul nu poate impozita criptomonedele.

”Sunt un activ ca oricare altul care are numite specificități, iar în funcție de ele pariază sau nu pe acestea”, a spus Claudiu Năsui.

”Bitcoinul a fost folosit inclusiv pentru a transfera bani în Ucraina sau pentru dizidenți în regimuri totalitare pentru că este imposibil de oprit de către guvern. Guvernele totalitare nu pot bloca finanțarea în bitcoin.

În plus, statul nu are cum să pună poprire pe un cont în bitcoin. Doar dacă ar face ceea ce face un hacker, să decripteze. Dar îți trebuie o putere de calcul atât de mare încât niciun stat nu ar fi interesat să o folosească.

Într-adevăr, statul poate impozita doar sumele obținute din vânzarea criptomonedelor pentru că aceste tranzacții sunt făcute pe niște burse transparente”, a punctat expertul.

Năsui a mai spus că pe piață sunt zeci de mii de criptomonede și că ”este destul de ușor să faci o astfel de monedă, în prezent”.

Valoarea unei criptomonede bitcoin (BTC) a scăzut sub 20.000 de dolari, la mai mult de jumătate de cât valora la începutul anului.

#crypto #pret #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.