Industria auto a suferit pierderi de 100 de miliarde de euro. Care este motivul

Industria auto a fost afectată direct de criza globală a semiconductorilor, ceea ce a dus la un deficit de aproximativ 18 milioane de vehicule în întreaga lume. Astfel, pierderile pentru companiile din domeniu au ajuns la 100 de miliarde de euro, relevă o analiză realizată de Allianz Trade.

„Industria automobilelor a fost prima impactată de criza mondială a semiconductorilor. Pentru a face faţă crizei provocate de pandemie, producătorii şi furnizorii au reacţionat prin reduceri drastice ale stocurilor şi comenzilor de semiconductori (…) Deşi au trecut aproape doi ani de la primele semne ale scăderii stocului de semiconductori, producţia de maşini rămâne de departe sub nivelul din 2019, înregistrând un deficit cumulat de producţie de peste 18 milioane de vehicule la nivel mondial. Situaţia a fost comparativ mai grea în Europa, spre deosebire de China sau America de Nord, producţia de vehicule scăzând la un nivel fără precedent de aproximativ 13 milioane de vehicule în 2021. După ce a dat semne de îmbunătăţire la finalul anului 2021 şi în primul trimestru al anului 2022, recuperarea producţiei a fost din nou afectată de tensiunile suplimentare cauzate de blocarea lanţurilor de aprovizionare din Shanghai, precum şi de invazia Rusiei în Ucraina. Penuria cipurilor a provocat pierderi de aproape 100 de miliarde euro, în 2021 şi 2022”, se menţionează în cercetarea publicată luni.

Pentru a realiza calculul, pecialiştii Allianz Trade au comparat producţia din anii 2021 şi 2022 cu nivelurile din 2019. Astfel, rezultatul arată că peste de 50 de miliarde de euro au fost, deja, pierduţi în 2021, echivalent cu 0,4% din PIB.

„Presupunând că producţia europeană va scădea cu încă 1% în 2022, s-ar putea pierde în total 98 de miliarde euro. Cu toate acestea, Germania a făcut faţă celei mai mari lovituri (o pierdere de 47,5 miliarde euro în valoare adăugată în 2021 şi 2022), deoarece sectorul automobilelor reprezintă o cotă mai mare din valoarea adăugată în ansamblu. Pe de altă parte, istoricul nivelurilor scăzute în cazul retailerilor sugerează că ar putea exista un mare potenţial de creştere dacă producţia va fi reluată în 2023. La o primă vedere, situaţia pieţei auto în România pare decuplată de tendinţele globale, producţia de autoturisme înregistrând o creştere de peste 15%, vânzările de autoturisme noi fiind în creştere cu 5% în primele opt luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021”, notează sursa citată.

În acest context, specialiștii Allianz Trade, menționează cât de important este suportul din partea statului, subliniind că acesta ar trebuie să rămână ridicat, întrucât sectorul contribuie cu mai mult de un sfert la formarea produsului intern brut.

Allianz Trade este liderul mondial pe piaţa asigurărilor de credit comercial şi un specialist recunoscut în domenii precum: garanţii, recuperarea creanţelor, credit comercial structurat şi risc politic.

Cu sediul central la Paris, Allianz Trade este prezentă în 52 de ţări şi are 5.500 de angajaţi. În 2021, cifra de afaceri consolidată a companiei fost de 2,9 miliarde de euro, iar tranzacţiile comerciale globale asigurate au reprezentat o expunere de 931 miliarde de euro.

#industria auto #semiconductori #vehicule #pierderi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue