Propaganda rusă acuză România și Republica Moldova că se pregătesc să deschidă un front comun împotriva Rusiei

04 Oct. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Oct. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Propaganda rusă lovește din nou. Potrivit presei ruse, Republica Moldova pregătește mobilizarea militară a cetățenilor pentru a deschide împreună cu România un front împotriva Rusiei. În acest sens, oficialii moldoveni au atras atenția că aceste informații sunt false.

Pe pagina de Telegram War Gonzo, la care lucrează și cunoscutul jurnalist de război al propagandei ruse, Semion Pagov, a apărut informația că Republica Moldova și România se pregătesc să deschidă un front comun împotriva Rusiei. Informația a fost preluată de mai multe publicații ale propagandei ruse.

Informațiile apărute în presa rusă sunt false

În acest sens, Ministerul Apărării din Republica Moldova atrage atenția că este vorba de o informație falsă.

„Atenție! Fals! Informația apărută în sursele mass-media din Federația Rusă, precum că șefa statului, Maia Sandu, se pregătește să anunțe mobilizare militară în toată țara – este falsă”, a atras atenția Ministerul Apărării din Republica Moldova.

În continuare, instituția a făcut trimitere la legea privind regimul stării de urgență, potrivit căreia mobilizarea este demarată odată cu declararea stării de asediu sau de război.

Mai mult, Parlamentul Republicii Moldova este cel care declară mobilizare la propunerea Consiliului Suprem de Securitate, iar președintele Republicii Moldova, poate anunța, cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală.

Propaganda rusă atac la adresa României și a Republicii Moldova

„Potrivit informațiilor noastre, curatorii au însărcinat-o deja pe Sandu să cerceteze măsura unei mobilizări militare de amploare în Moldova – pentru a deschide un front suplimentar pentru Rusia împreună cu trupele române. Nu este exclusă opțiunea ca moldovenii mobilizați să fie trimiși să lupte în interesele grupării teroriste UG („Statul Ucrainean”) la Nikolaev și alte zone fierbinți”, se arată în postarea scrisă de reprezentanții WarGonzo, pe Telegram.

Aceeași sursă a mai lansat și în trecut informații asemănătoare, false. Astfel, cu o săptămână înainte de începerea războiului în Ucraina, canalul War Gonzo atrăgea atenția că NATO ar putea nu numai să blocheze Republica Moldova, ci să o și atace, „deoarece alianța are în mod clar un avantaj numeric în această regiune”.

Potrivit WarGonzo, NATO încearcă să creeze o capcană periculoasă pentru Rusia prin deschiderea unui alt front. În plus, NATO știe că Rusia nu va putea răspunde rapid crizei emergente din această regiune.

„Rapoartele despre un nou grup NATO care urmează să fie desfășurat în România sugerează că alianța va încerca să creeze un front suplimentar de confruntare pentru Rusia, punând presiune militară asupra Transnistriei”, arată publicația, potrivit Adevărul.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.