Și prietenul lui Putin vrea să devină independent energetic

Ungaria, unul din cele mai dependente state membre UE de energia din Rusia, are ca obiectiv eliminarea importurilor de gaze ruseşti până în 2050, în urma electrificării pe scară largă, a declarat marţi ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Laszlo Palkovics, transmite Reuters.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an via Bulgaria şi Serbia, conform unui acord pe termen lung semnat cu Rusia, la care se adaugă un miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu grupul rus Gazprom este pe o perioadă de 15 ani.

În iulie, Guvernul condus de premierul Viktor Orban a pus capăt unei scheme de plafonare, care a fost valabilă timp de un an, pentru preţurile la utilităţi plătite de gospodăriile cu un consum ridicat de energie. Laszlo Palkovics a apreciat că eliminarea plafonării ar urma să contribuie la o scădere a consumului de gaze pe segmentul de retail.

Acesta a anunţat că Executivul va analiza strategia energetică a Ungariei în primul trimestru din 2023, căutând să reducă dependenţa de gaze şi majorând producţia de electricitate care se bazează pe energia solară şi nucleară, şi avansând pe segmentul fermelor eoliene.

„Nivelul gazelor din Rusia, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, ar putea scădea la zero până în 2050”, a declarat Palkovics la o conferinţă pe teme de energie.

Acesta a explicat că gospodăriile, care anul trecut au folosit patru miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, îşi vor reduce probabil consumul cu cel puţin 800 milioane metri cubi, după tăierea subvenţiilor, iar un nivel mai crescut de economisire va apărea în urma măsurilor guvernamentale de limitare a consumului. Ca prim pas, Ungaria vrea să reducă ponderea gazelor în totalul consumului de energie la 26% până în 2030, de la 35% în 2021, o scădere de aproximativ 2,4 bcm, a informat Palkovics.

Acesta susţine că revizuirea sistemului de energie al ţării, inclusiv reducerea consumului, majorarea ponderii regenerabilelor şi a capacităţilor de stocare, vor costa aproximativ 24 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro ar putea veni din fondurile europene.

#Orban #Ungaria #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol