Și prietenul lui Putin vrea să devină independent energetic

Ungaria, unul din cele mai dependente state membre UE de energia din Rusia, are ca obiectiv eliminarea importurilor de gaze ruseşti până în 2050, în urma electrificării pe scară largă, a declarat marţi ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Laszlo Palkovics, transmite Reuters.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an via Bulgaria şi Serbia, conform unui acord pe termen lung semnat cu Rusia, la care se adaugă un miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu grupul rus Gazprom este pe o perioadă de 15 ani.

În iulie, Guvernul condus de premierul Viktor Orban a pus capăt unei scheme de plafonare, care a fost valabilă timp de un an, pentru preţurile la utilităţi plătite de gospodăriile cu un consum ridicat de energie. Laszlo Palkovics a apreciat că eliminarea plafonării ar urma să contribuie la o scădere a consumului de gaze pe segmentul de retail.

Acesta a anunţat că Executivul va analiza strategia energetică a Ungariei în primul trimestru din 2023, căutând să reducă dependenţa de gaze şi majorând producţia de electricitate care se bazează pe energia solară şi nucleară, şi avansând pe segmentul fermelor eoliene.

„Nivelul gazelor din Rusia, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, ar putea scădea la zero până în 2050”, a declarat Palkovics la o conferinţă pe teme de energie.

Acesta a explicat că gospodăriile, care anul trecut au folosit patru miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, îşi vor reduce probabil consumul cu cel puţin 800 milioane metri cubi, după tăierea subvenţiilor, iar un nivel mai crescut de economisire va apărea în urma măsurilor guvernamentale de limitare a consumului. Ca prim pas, Ungaria vrea să reducă ponderea gazelor în totalul consumului de energie la 26% până în 2030, de la 35% în 2021, o scădere de aproximativ 2,4 bcm, a informat Palkovics.

Acesta susţine că revizuirea sistemului de energie al ţării, inclusiv reducerea consumului, majorarea ponderii regenerabilelor şi a capacităţilor de stocare, vor costa aproximativ 24 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro ar putea veni din fondurile europene.

#Orban #Ungaria #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul ANRE, Alexei Taran, a declarat că metodologia de reglementare permite intervenții repetate asupra prețului gazelor naturale pe parcursul anului, în funcție de anumite evenimente și de evoluția cotațiilor internaționale.

Potrivit lui Taran, prețul mediu ponderat anual este un indicator-cheie în stabilirea tarifelor și poate fi ajustat dacă apar schimbări semnificative pe piață. „Dacă acum vorbim de un preț de 404 euro, iar ulterior acesta scade, de exemplu la 380 euro, atunci nu vom mai avea un preț mediu ponderat anual de 404 euro, ci unul mai mic. Atenție însă, acest mecanism se aplică pe întregul an”, a explicat el.

Directorul ANRE a precizat că eventualele diferențe acumulate într-o anumită perioadă, de exemplu între lunile ianuarie și aprilie, sunt compensate ulterior până la sfârșitul anului de reglementare. Scopul mecanismului este ca, la final, toate costurile să fie echilibrate. „Prețul mediu ponderat anual trebuie să asigure că, la început sau la sfârșit de perioadă, toate impozitele și costurile ies pe zero”, a subliniat Taran.

El a amintit că în anii 2022, 2023 și 2024 au existat câte trei-patru intervenții asupra prețurilor pe parcursul fiecărui an, ceea ce demonstrează flexibilitatea mecanismelor aplicate de agenție. În cazul unor variații semnificative ale cotațiilor internaționale ale gazelor naturale, furnizorul poate solicita ajustări, iar ANRE poate interveni inclusiv din oficiu pentru actualizarea tarifelor.

Declarațiile vin în contextul în care ANRE a aprobat, în ședința de astăzi, reducerea tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici cu 13,8%, până la 14,43 lei pentru un metru cub de gaz.