4 orașe din lume care au început să spună „Nu” mașinilor

După lockdown-urile din pandemie, mai multe orașe din lume au început să implementeze inițiative prietenoase cu pietonii, în detrimentul mașinilor care poluează și care aduc un stres suplimentar oamenilor. După ce orașele s-au golit brusc de mașini pe perioada autoizolării, mulți s-au întrebat cum ar fi dacă traiul cu mai puține autoturisme ar face parte din viața de zi cu zi. Prin urmare, eforturile a tot mai multe administrații publice se îndreaptă acum către încurajarea mersului pe jos sau a circulației cu mijloacele de transport în comun, în speranța construirii unor spații sustenabile, în care să se poate trăi pe termen lung, notează BBC. Sunt, așadar, orașe care încep să spună „Nu” mașinilor. Iată care sunt acestea.

1. Paris, Franța

Paris, un oraș boem, romantic, dar extrem de aglomerat. Ca parte a unui efort la nivel de oraș de reducere a numărului de mașini, cheiurile inferioare care trec de-a lungul râului Sena au fost pietonale complet la sfârșitul anului 2016, o inițiativă ce a devenit permanentă în 2018.

În 2020, primarul Anne Hidalgo a fost reales. Edilul care conduce Capitala Franței a fost cel care a susținut și promovat „orașul de 15 minute”: un nou concept de planificare urbană care permite rezidenților să-și îndeplinească toate sarcinile zilnice – de la cumpărături, la școală și până la muncă – pe o distanță de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta.

„Locuiesc la Paris de 14 ani și pot spune cu încredere că nu am văzut niciodată o transformare mai mare, la nivel de oraș, decât cea care s-a întâmplat cel mai recent pentru a încuraja bicicliștii”, a spus Sadie Sumner, care conduce filiala din Paris a companiei de turism cu bicicleta Fat Tire Tours.

Pandemia, la care s-au adăugat numeroase greve în transportul public, nu au făcut decât să întărească popularitatea acestor inițiative centrate pe om și durabile din punct de vedere al mediului. Principalele străzi precum Rue de Rivoli din centrul Parisului au fost reduse la o singură bandă, în timp ce pistele pentru bicicliști au fost extinse la lățimea a trei benzi pentru mașini. Orașul intenționează să adauge încă 180 km de piste pentru biciclete și 180.000 de locuri de parcare pentru biciclete până în 2026.

2. Bogotá, Columbia

În timp ce Bogotá (și Columbia în general) a avut întotdeauna o cultură puternică a mersului pe bicicletă (dar fiind faptul că ciclismul este sportul național al țării), pandemia a accelerat dorința de a renunța treptat la mașini. În 2020, primarul Claudia Lopez a introdus încă 84 km de piste temporare pentru biciclete care s-au adăugat la rețeaua de piste de biciclete Ciclorruta de 550 km a orașului, care era deja una dintre cele mai mari din lume. Tot de atunci, aceste piste au devenit permanente.

Bogotá a fost printre primele orașe la nivel global care au adăugat piste pentru biciclete „pop-up” în timpul pandemiei, iar rezidenții au observat că schimbările s-au dovedit a fi extrem de benefice.

Duminica și de sărbătorile legale, mașinile sunt complet interzise pe anumite trasee într-un program cunoscut sub numele de „Ciclovia”, care atrage peste 1,5 milioane de bicicliști, pietoni și persoane care fac jogging în fiecare săptămână.

Multe dintre autobuzele din oraș sunt electrice, aspect care a îmbunătățit semnificativ sistemul de transport public, spun localnicii.

3. Milano, Italia

Italia a fost una dintre țările cele mai afectate inițial de pandemie, iar orașele sale au trebuit să se adapteze rapid pentru a oferi alternative la transportul public care era extrem de populat. În vara anului 2020, Milano s-a angajat într-un plan ambițios de a lărgi trotuarele și de a extinde pistele de biciclete de-a lungul a 35 km de drumuri centrate anterior pe traficul auto. Schimbările au transformat orașul, iar asta s-a văzut prin faptul că mai mulți oameni au luat masa în aer liber, oamenii preferând mai mult să stea în grădinile urbane și în piețele în care nu circulă mașinile.

„Nu este Milano de care îmi amintesc acum 10 ani, în timpul facultății (…) Cartierul CityLife, de pildă, nu este doar cea mai mare zonă fără mașini din Milano, ci și una dintre cele mai mari zone fără mașini din Europa. Este plin de spații verzi publice împreună cu o mulțime de piste pentru biciclete și oferă o privire asupra unui viitor Milano mai durabil” a spus o locuitoare.

4. San Francisco, SUA

Acest oraș din nordul Californiei s-a adaptat rapid în timpul pandemiei, lansând „Slow Streets”, un program care a folosit semnalizare și bariere pentru a limita traficul auto și viteza pe 30 de artere, într-un efort de a le face mai prietenoase cu pietonii și bicicliștii.

Potrivit datelor adunate, programul a înregistrat o reducere cu 50% a traficului rutier, o creștere cu 17% a traficului pietonal în timpul săptămânii și o creștere cu 65% a traficului de bicicliști în timpul săptămânii.

„Este minunat ca pietonii și biciclișii să poată împărți străzile care sunt încă închise. Veți vedea familii plimbându-se, copii jucându-se! Este o experiență mult diferită”, spune un locuitor al orașului.

Deși mai sunt multe de făcut pentru a transforma San Francisco într-un oraș cu adevărat prietenos cu pietonii, istoria arată că se poate face. Una dintre cele mai populare zone ale orașului – Embarcadero de-a lungul malului apei – a fost cândva o autostradă până când un cutremur din 1989 a făcut-o inutilizabilă pentru vehicule.

#San Francisco #milano #Paris #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă