Economia globală ar putea să se îndrepte spre o criză ca cea din 2008. Care sunt țările cele mai expuse riscului

Criza inflației ar putea să evolueze într-o criză financiară similară celei din 2008. Economistul-șef al Capital Economics, Neil Shearing a explicat că țări precum Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă, se află într-un mare risc.

O analiză realizată de Capital Economics a arătat că este important să se facă o distincție între o criză de lichiditate și o criză de solvabilitate. Firma de investiții susține că băncile centrale dispun de instrumentele necesare pentru a face față crizelor de lichiditate care ar putea apărea drept consecință a creșterii ratelor dobânzilor și a scăderii prețurilor activelor.

Faptul care îi îngrijorează cel mai mult pe economiști este reprezentat de ratele dobânzilor foarte mari din unele țări. Acestea ar putea provoca o scădere mare și simultană a activelor. În același timp, această scădere va amenința solvabilitatea instituțiilor financiare. În acest context, Nel Shearing a explicat că majoritatea băncilor, în prezent, par mai pregătite să facă față scăderii prețurilor activelor decât erau în 2007. Cerințele de capital au crescut, iar testele de rezistență sunt mai puternice.

Ce arată analiza făcut de economiști

Capital Economics estimează că, dacă vor apărea probleme, acestea vor fi la băncile mai mici și în așa-numitul sector bancar din umbră. Este vorba de o parte a pieței care nu este la fel de atent monitorizată de autoritățile de supraveghere. De asemenea, un al doilea punct de risc este localizat în economiile în care ratele dobânzilor cresc deosebit de brusc. Dintre aceste țări, se distinge Marea Britanie. În plus, mai sunt și alte state care se pot expune riscului. Analiza a arătat că este vorba de țările care au înregistrat majorări mari la prețurile locuințelor, și anume Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă.

O a treia sursă de risc este identificată pe piețele valutare. Un dolar puternic poate cauza probleme companiilor care s-au împrumutat în dolari, dar nu au fluxul de venituri în dolari sau nu au o suficientă compensare a acestui risc. Așadar, acest lucru poate provoca pierderi pentru băncile care au împrumutat aceste companii.

Capital Economics mai precizează că istoria arată că fiecare criză poate provoca pagube foarte diferite economiei. Factorul cheie care determină amploarea daunelor este dacă aceste probleme vor „contamina” sistemul financiar mai larg, împiedicând creditarea. Acest lucru depinde de cât de sănătoase sunt băncile, gospodăriile și companiile, se arată în analiză, potrivit Money Review.

#global #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom