Cât de scump îi costă pe ucraineni să doboare dronele ieftine trimise de Rusia. Cheltuiala Moscovei cu omorul civililor

Costul doborârii dronelor kamikaze iraniene, care bombardează orașele ucrainene, depășește semnificativ sumele plătite de Rusia pentru a le achiziționa, scrie The Guardian, care citează analiștii comunității ucrainene OSINT Molfar.

În ultima lună, între 13 septembrie și 17 octombrie, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 161 de drone Shahed-136, o dronă Shahed-129 mai mare și patru drone de atac și mai mari cunoscute sub numele de Mohajer-6.

Prețul unei Shahed-136 de fabricație iraniană variază de la 20.000 la 50.000 de euro. Costul total pentru Rusia al atacurilor nereușite cu drone asupra Ucrainei variază de la 11,66 milioane de dolari până la 17,9 milioane de dolari.

Ucraina a desfășurat o varietate de arme pentru a distruge dronele, inclusiv avioane MiG-29, rachete de croazieră S-300 și arme de calibru mic. Potrivit analizei, care se bazează pe date deschise, operațiunea a costat Kievul mai mult de 28,14 milioane de dolari.

Analiștii subliniază costul scăzut pentru Rusia al atacurilor cu drone, care continuă să omoare civili în orașele ucrainene și să distrugă infrastructura energetică a țării.

Directorul executiv al Molfar, Artem Starosek, a spus că utilizarea dronelor ar trebui văzută ca un semn al slăbiciunii Moscovei. „Rusia va pierde acest război. Dacă comandă drone din Iran, înseamnă că nu au propriile lor arme ”, a spus el.

Potrivit unei analize preliminare efectuate de serviciile secrete britanice din 6 octombrie, aproximativ 60% dintre aceste drone au fost distruse în aer. Dar datele Molfar indică o performanță și mai mare – până la 80% din cele 208 Shahed-136 lansate până pe 17 octombrie.

Starosek a adăugat că traiectoria joasă de zbor a dronelor face dificilă doborârea acestora și că tehnologia de „interceptare a dronelor” era necesară pentru a lupta și mai eficient.

„Trebuie să depistăm aceste drone înainte de ajunge deasupra orașului, pentru că dacă lovești aceste drone, pot cădea și pot lovi un număr mare de oameni ”, a menționat el.

În plus, dronele și rachetele iraniene aduc moarte și distrugere nu numai Ucrainei. În ciuda sancțiunilor de lungă durată, Iranul a devenit un jucător geopolitic. Astăzi, nu numai Israelul și Ucraina, ci mulți alții simt deja acest lucru. Iar în spatele transferului de arme către Rusia nu se află doar dorința Teheranului de a-și ajuta aliatul, ci și intenția de a se afirma ca un actor regional și global influenta, notează publicația britanică.

#irna #drone #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Supremă de Justiție (Dosarul nr. 2rh-5/25 NR. PIGD 2-19179753-01-2rh-03032025) a respins, la 14 mai 2025, cererea de revizuire ca inadmisibilă, depusă de lichidatorul companiei „Elat-Neocons” SRL, Tair Manalati și a menținut dreptul de proprietate al Tatianei Melinte asupra unui apartament, procurat în anul 2019 în temeiul unui contract de investiții cu „Elat-Neocons”. Tatiana Melinte a susținut că a achitat integral suma de 250.000 lei, prezentând o chitanță și un bon fiscal în acest sens.

Dosarul Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr.la-302/24 1 -20149048-02-1 a 01042024), fiind axat pe condamnarea fostului administrator al companiei, Ghennadie Dilevschi pentru prejudicierea companiei „Elat-Neocons” cu peste 41 milioane lei, a calificat drept fictive 80 contracte de investiții în construcție. Ghennadie Dilevschi a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare fără restituirea prejudiciului, Iar contractele de investiții, semnate notarial și înregistrate la ASP, printre care figurează și contractul încheiat cu Tatiana Melinte, au fost calificate ca fictive de către instanța penală, deoarece, conform materialelor dosarului, fiind eliberat bonul de casă, mijloacele financiare în casieria companiei nu au fost introduse.

Vom menționa că „Elat-Neocons” a anulat chitanțele și bonurile fiscale, care atestă plățile prin decizie internă peste 2 ani după eliberare, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 474/1998, cât și Hotărârii Guvernului nr. 141/2019, care NU prevăd astfel de procedură de anulare a bonurilor de casă eliberate plătitorilor, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a oferit statut juridic acestor acțiuni ale „Elat-Neocons”.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/1998, ”bonul de casă este un document confirmativ emis de mașina de casă și de control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății.”

Printre Deciziile judecătorești, care NU au recunoscut bonul de casă al Tatianei Melinte în calitate de document confirmativ se numără Dosarul Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2a-1813/2021 2-19179753-02-2a-26042021). Chitanța la dispoziția de încasare și copia bonului fiscal, eliberat de „Elat Neocons” SRL, privind achitarea sumei conform contractului de investiție nu a servit ca probă pertinentă și concludentă. Preşedintele ședinței, judecătoarea Anton Marina a respins în anul 2021 acțiunea, motivând că plata nu a fost dovedită prin documente bancare, ci doar printr-un bon de casă, considerat insuficient. „Faptul că apelanta/reclamanta a achitat suma de 250.000 lei prin alte mijloace decât cele expres prevăzute în contract nu demonstrează executarea corespunzătoare a contractului, fapt ce i-ar acorda dreptul de a pretinde înregistrarea dreptului de proprietate”, deși, potrivit punctului 4.11 din contract, plata trebuia dovedită prin documente bancare sau dispoziții de plată cu nota băncii, ordin de incasare și alte documente, iar bonul de casă nu a fost considerat de judecătoarea Anton Marina de la Curtea de Apel, un mijloc probator suficient. Este notabil că această judecătoare la 10.04.2025 nu a trecut evaluarea externă (vetting-ul).

În 2022, CSJ a casat hotărârea instanței anterioare și a trimis cauza spre rejudecare. Ulterior, în iunie 2022, Curtea de Apel (Dosarul nr. 2a-1110/22 2-19179753-02-2a-03032022) a admis acțiunea Tatianei Melinte și i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind bonurile de casă expusă într-un răspuns oficial din 14 mai 2025 (nr. 26-08/5-20/78143), bonul de casă este un document confirmativ valabil, emis de mașina de casă și control, care atestă o operațiune economică și achitarea plății.

Conform unui material publicat de bani.md, compania „Elat-Neocons” este implicată într-un scandal de amploare, fiind acuzată că încearcă să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău. Aceștea au achitat integral pentru apartamente în blocuri construite de companie, însă au primit titlurile de proprietate prin decizii judecătorești în anii 2021-2022, iar hotărârile judecătorești sunt acum revizuite în instanțe, la inițiativa lichidatorului companiei. Situația a generat proteste și apeluri către autorități pentru intervenție.