Cât de scump îi costă pe ucraineni să doboare dronele ieftine trimise de Rusia. Cheltuiala Moscovei cu omorul civililor

20 Oct. 2022, 15:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Oct. 2022, 15:04 // Actual //  bani.md

Costul doborârii dronelor kamikaze iraniene, care bombardează orașele ucrainene, depășește semnificativ sumele plătite de Rusia pentru a le achiziționa, scrie The Guardian, care citează analiștii comunității ucrainene OSINT Molfar.

În ultima lună, între 13 septembrie și 17 octombrie, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 161 de drone Shahed-136, o dronă Shahed-129 mai mare și patru drone de atac și mai mari cunoscute sub numele de Mohajer-6.

Prețul unei Shahed-136 de fabricație iraniană variază de la 20.000 la 50.000 de euro. Costul total pentru Rusia al atacurilor nereușite cu drone asupra Ucrainei variază de la 11,66 milioane de dolari până la 17,9 milioane de dolari.

Ucraina a desfășurat o varietate de arme pentru a distruge dronele, inclusiv avioane MiG-29, rachete de croazieră S-300 și arme de calibru mic. Potrivit analizei, care se bazează pe date deschise, operațiunea a costat Kievul mai mult de 28,14 milioane de dolari.

Analiștii subliniază costul scăzut pentru Rusia al atacurilor cu drone, care continuă să omoare civili în orașele ucrainene și să distrugă infrastructura energetică a țării.

Directorul executiv al Molfar, Artem Starosek, a spus că utilizarea dronelor ar trebui văzută ca un semn al slăbiciunii Moscovei. „Rusia va pierde acest război. Dacă comandă drone din Iran, înseamnă că nu au propriile lor arme ”, a spus el.

Potrivit unei analize preliminare efectuate de serviciile secrete britanice din 6 octombrie, aproximativ 60% dintre aceste drone au fost distruse în aer. Dar datele Molfar indică o performanță și mai mare – până la 80% din cele 208 Shahed-136 lansate până pe 17 octombrie.

Starosek a adăugat că traiectoria joasă de zbor a dronelor face dificilă doborârea acestora și că tehnologia de „interceptare a dronelor” era necesară pentru a lupta și mai eficient.

„Trebuie să depistăm aceste drone înainte de ajunge deasupra orașului, pentru că dacă lovești aceste drone, pot cădea și pot lovi un număr mare de oameni ”, a menționat el.

În plus, dronele și rachetele iraniene aduc moarte și distrugere nu numai Ucrainei. În ciuda sancțiunilor de lungă durată, Iranul a devenit un jucător geopolitic. Astăzi, nu numai Israelul și Ucraina, ci mulți alții simt deja acest lucru. Iar în spatele transferului de arme către Rusia nu se află doar dorința Teheranului de a-și ajuta aliatul, ci și intenția de a se afirma ca un actor regional și global influenta, notează publicația britanică.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.