Cât de scump îi costă pe ucraineni să doboare dronele ieftine trimise de Rusia. Cheltuiala Moscovei cu omorul civililor

Costul doborârii dronelor kamikaze iraniene, care bombardează orașele ucrainene, depășește semnificativ sumele plătite de Rusia pentru a le achiziționa, scrie The Guardian, care citează analiștii comunității ucrainene OSINT Molfar.

În ultima lună, între 13 septembrie și 17 octombrie, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 161 de drone Shahed-136, o dronă Shahed-129 mai mare și patru drone de atac și mai mari cunoscute sub numele de Mohajer-6.

Prețul unei Shahed-136 de fabricație iraniană variază de la 20.000 la 50.000 de euro. Costul total pentru Rusia al atacurilor nereușite cu drone asupra Ucrainei variază de la 11,66 milioane de dolari până la 17,9 milioane de dolari.

Ucraina a desfășurat o varietate de arme pentru a distruge dronele, inclusiv avioane MiG-29, rachete de croazieră S-300 și arme de calibru mic. Potrivit analizei, care se bazează pe date deschise, operațiunea a costat Kievul mai mult de 28,14 milioane de dolari.

Analiștii subliniază costul scăzut pentru Rusia al atacurilor cu drone, care continuă să omoare civili în orașele ucrainene și să distrugă infrastructura energetică a țării.

Directorul executiv al Molfar, Artem Starosek, a spus că utilizarea dronelor ar trebui văzută ca un semn al slăbiciunii Moscovei. „Rusia va pierde acest război. Dacă comandă drone din Iran, înseamnă că nu au propriile lor arme ”, a spus el.

Potrivit unei analize preliminare efectuate de serviciile secrete britanice din 6 octombrie, aproximativ 60% dintre aceste drone au fost distruse în aer. Dar datele Molfar indică o performanță și mai mare – până la 80% din cele 208 Shahed-136 lansate până pe 17 octombrie.

Starosek a adăugat că traiectoria joasă de zbor a dronelor face dificilă doborârea acestora și că tehnologia de „interceptare a dronelor” era necesară pentru a lupta și mai eficient.

„Trebuie să depistăm aceste drone înainte de ajunge deasupra orașului, pentru că dacă lovești aceste drone, pot cădea și pot lovi un număr mare de oameni ”, a menționat el.

În plus, dronele și rachetele iraniene aduc moarte și distrugere nu numai Ucrainei. În ciuda sancțiunilor de lungă durată, Iranul a devenit un jucător geopolitic. Astăzi, nu numai Israelul și Ucraina, ci mulți alții simt deja acest lucru. Iar în spatele transferului de arme către Rusia nu se află doar dorința Teheranului de a-și ajuta aliatul, ci și intenția de a se afirma ca un actor regional și global influenta, notează publicația britanică.

#irna #drone #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.