Ziua Muncii, 1 mai 2021. Originile și semnificația sărbătorii muncii

Ziua Internațională a Muncii se sărbătorește pe 1 mai. Dar cunoașteți care este adevărata semnificație a acestei ziel?

Ziua Muncii, sărbătorită pe 1 mai, reprezintă un omagiu adus victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind decretată în 1889 de către Congresul Internaționalei Socialiste.

De-a lungul timpului, ziua de 1 Mai a fost adoptată în majoritatea statelor din lume, ziua devenind liberă între timp.

Din istorie

În 1872, aproximativ 100 de mii de muncitori din New York, care activau în industria construcțiilor, au organizat o grevă pe tema reducerii normei de lucru zilnice.

„Vrem normă de lucru de opt ore”, acesta era mesajul muncitorilor.

Însă prima dată când se face referire la data de 1 mai este în anul 1886, atunci când George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, inițiază în cadrul întrunirii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada, introducerea unei legi care presupunea ca ziua legală de muncă să aibă o durată de opt ore.

La 1 mai 1886, sute de mii de protestatari și-au strigat nemulțumirile în SUA. Însă aceasta nu este singura mișcare a muncitorilor americani: 90 de mii de manifestanți, din care aproape 40 de mii aflați în grevă, au protestat pentru ziua de 8 ore de muncă.

După aceste proteste, aproximativ 35 de mii de muncitoru au câștigat dreptul la 8 ore de muncă, legal, salariul fiind același ca până la proteste.

Cum a ajuns să fie cunoscută în întreaga lume?

La nivel global, 1 Mai a devenit cunoscută odată cu incidentele violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Hayamarket din Chicago.

Peste 65.000 de manifestanți au protestat atunci, iar 4 dintre aceștia au fost împușcați. Mai târziu, în cursul serii, a fost aruncată o bombă spre coloana de polițiști.

Cum a ajuns să fie celebrată în fiecare an?

În 1888, odată cu întrunirea Federației Americane a Muncii, s-a stabilit că la data de 1 mai 1890 se va susține, prin manifestații și greve, ziua de 8 ore de muncă.

În 1889 s-a stabilit la Paris că 1 mai este ziua internațională a muncii. După demonstrațiile din SUA din 1890, 1 mai s-a transformat într-un eveniment anual.

Ziua de 1 mai devenit liberă în aproape toate statele lumii, excepție făcând Australia, Elveția și SUA, unde 1 mai nu este sărbătoare oficială.

#ziua muncii #sarbatoare #semnificatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.