TOP 5 cele mai frecvente greșeli la examenul auto, proba practică

24 Oct. 2022, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Oct. 2022, 11:36 // Actual //  MD Bani

Agenția Servicii Publice (ASP) a publicat TOP 5 cele mai frecvente greșeli admise de candidații la examenul practic pentru obținerea permisului de conducere, categoria B. Aceste erori sunt comise de circa 85% de candidați, arată datele ASP.

Cele mai frecvente greșeli la examenul auto

  1. (Ne) semnalizarea sau semnalizarea incorectă a direcţiei de mers;
  2. (Ne) sincronizarea acţiunilor la demarare/accelerare/frânare: adaptarea incorectă a treptelor de viteză la viteza de deplasare, folosirea incorectă a dispozitivelor de comandă, acţionarea incorectă a volanului (o singură penalizare);
  3. Pierderea controlului asupra vehiculului şi/sau intervenţia examinatorului pentru a evita un pericol iminent sau producerea unui accident rutier; manifestări ale candidatului care provoacă perturbarea examenului;
  4. (Ne) respectarea semnalizării rutiere, a indicatoarelor sau marcajelor rutiere;
  5. (Ne) încadrarea în limitele benzilor de circulaţie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Potrivit ASP, de la începutul anului și până în prezent, la proba teoretică s-au înregistrat 41.346 de persoane, dintre care 21.862 au susținut proba din prima tentativă (rata de promovare fiind de 52,9%.) La proba practică s-au înregistrat 36.182, dintre care 8.627 de persoane au susţinut examenul din prima tentativă (rata de promovare a probei practice de examen din prima tentativă – 23,8%).

În anul 2021, la proba teoretică s-au înregistrat 58.266 de persoane, dintre care 32.492 – au susţinut examenul din prima tentativă (rata de promovare a probei teoretice de examen din prima tentativă – 55,8%). La proba practică s-au înregistrat 53.405 de persoane, dintre care 7.656 de persoane au susţinut examenul din prima tentativă (rata de promovare a probei practice de examen din prima tentativă – 14,3%).

17 Apr. 2026, 14:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 14:32 // Actual //  Ursu Victor

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!