Uniunea Europeană, prin Fundația Est-Europeană, ajută tinerii NEET din Republica Moldova să-și dezvolte o afacere

24 Oct. 2022, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
24 Oct. 2022, 17:17 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Mai mulți tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) din toate regiunile Republicii Moldova vor fi instruiți și ajutați să-și dezvolte o afacere acasă. Aceștia vor beneficia de cel puțin 60 de granturi a câte 2.000 de euro. Activitatea are loc în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

Tinerii NEET vor primi suport din partea a zece Fonduri de antreprenoriat pentru tineri din țară, care vor organiza pentru ei activități de abilitare economică, capacitare, instruire și transfer de bune practici.

„În cadrul acestui proiect, ne-am propus să finanțăm zece Fonduri de antreprenoriat pentru tineri. Fiecare fond a primit câte 60 mii euro, pentru a dezvolta activități de cartografiere, de instruire în dezvoltarea economică a tinerilor NEET din toată țara și pentru a lucra cu acest segment de tineri destul de dificil. Sperăm să avem rezultate frumoase, iar tinerii NEET să fie încadrați în câmpul muncii”, declară Ana Ciurac, coordonatoarea de programe a Fundației Est-Europene.

542 de tineri NEET vor beneficia de suport direct, instruiri și activități de mentorat în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”.

Diana Bacal, coordonatoarea de proiect din cadrul Fundației Est-Europene menționează „Ne propunem să susținem activitatea economică a tinerilor NEET din localitățile rurale ale Moldovei, care la etapa aplicării nu sunt încadrați în vreo activitate economică, de instruire sau nu au o implicare directă în comunitatea lor. Prin acest proiect, le oferim tinerilor tot suportul, astfel încât să devină motivați să rămână în Republica Moldova și să dezvolte afaceri frumoase, cu impact social major”.

Coordonatorii Fondurilor de antreprenoriat pentru tineri spun că procesul de instruire a fost inițiat.

„Suntem la etapa în care tinerii selectați frecventează orele de curs, învață și explorează ce înseamnă antreprenoriatul și cum să elaboreze un plan de afaceri. După etapa de instruire, unii cursanți, care vor depune dosarele pentru concursul de granturi, vor putea obține un grant nerambursabil în valoare de 2000 euro pentru a-și demara afacerea”, spune Corina Erhan, coordonatoarea proiectului, Fondul de Antreprenoriat pentru tineri, Orhei.

„Fondul de antreprenoriat pentru tineri din Ștefan Vodă oferă un spațiu prielnic pentru ca tinerii NEET să prindă aripi și să-și dorească să inițieze o afacere sau să-și dezvolte niște abilități economice, pentru a se încadra în câmpul muncii. Am stabilit un curs integru de instruiri, alături de specialiști”, subliniază Adelina Barbăneagră, coordonatoarea Fondului pentru tineri, Ștefan Vodă.

„Fondurile pentru tineri sunt foarte importante pentru că ele oferă posibilitatea tinerilor din zonele rurale și urbane să aplice pentru un grant, să învețe să creeze un plan de afaceri”, subliniază  Cristian Slobodeaniuc, consultant, Fundația Est-Europeană.

Prin intermediul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, Fundația Est-Europeană își propune ca tinerii NEET să se regăsească în viața socială și economică.

Conform legii Republicii Moldova nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, tinerii NEET sunt definiți ca: “tinerii în vârstă de 15–29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.