Uniunea Europeană, prin Fundația Est-Europeană, ajută tinerii NEET din Republica Moldova să-și dezvolte o afacere

Mai mulți tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) din toate regiunile Republicii Moldova vor fi instruiți și ajutați să-și dezvolte o afacere acasă. Aceștia vor beneficia de cel puțin 60 de granturi a câte 2.000 de euro. Activitatea are loc în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

Tinerii NEET vor primi suport din partea a zece Fonduri de antreprenoriat pentru tineri din țară, care vor organiza pentru ei activități de abilitare economică, capacitare, instruire și transfer de bune practici.

„În cadrul acestui proiect, ne-am propus să finanțăm zece Fonduri de antreprenoriat pentru tineri. Fiecare fond a primit câte 60 mii euro, pentru a dezvolta activități de cartografiere, de instruire în dezvoltarea economică a tinerilor NEET din toată țara și pentru a lucra cu acest segment de tineri destul de dificil. Sperăm să avem rezultate frumoase, iar tinerii NEET să fie încadrați în câmpul muncii”, declară Ana Ciurac, coordonatoarea de programe a Fundației Est-Europene.

542 de tineri NEET vor beneficia de suport direct, instruiri și activități de mentorat în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”.

Diana Bacal, coordonatoarea de proiect din cadrul Fundației Est-Europene menționează „Ne propunem să susținem activitatea economică a tinerilor NEET din localitățile rurale ale Moldovei, care la etapa aplicării nu sunt încadrați în vreo activitate economică, de instruire sau nu au o implicare directă în comunitatea lor. Prin acest proiect, le oferim tinerilor tot suportul, astfel încât să devină motivați să rămână în Republica Moldova și să dezvolte afaceri frumoase, cu impact social major”.

Coordonatorii Fondurilor de antreprenoriat pentru tineri spun că procesul de instruire a fost inițiat.

„Suntem la etapa în care tinerii selectați frecventează orele de curs, învață și explorează ce înseamnă antreprenoriatul și cum să elaboreze un plan de afaceri. După etapa de instruire, unii cursanți, care vor depune dosarele pentru concursul de granturi, vor putea obține un grant nerambursabil în valoare de 2000 euro pentru a-și demara afacerea”, spune Corina Erhan, coordonatoarea proiectului, Fondul de Antreprenoriat pentru tineri, Orhei.

„Fondul de antreprenoriat pentru tineri din Ștefan Vodă oferă un spațiu prielnic pentru ca tinerii NEET să prindă aripi și să-și dorească să inițieze o afacere sau să-și dezvolte niște abilități economice, pentru a se încadra în câmpul muncii. Am stabilit un curs integru de instruiri, alături de specialiști”, subliniază Adelina Barbăneagră, coordonatoarea Fondului pentru tineri, Ștefan Vodă.

„Fondurile pentru tineri sunt foarte importante pentru că ele oferă posibilitatea tinerilor din zonele rurale și urbane să aplice pentru un grant, să învețe să creeze un plan de afaceri”, subliniază Cristian Slobodeaniuc, consultant, Fundația Est-Europeană.

Prin intermediul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, Fundația Est-Europeană își propune ca tinerii NEET să se regăsească în viața socială și economică.

Conform legii Republicii Moldova nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, tinerii NEET sunt definiți ca: “tinerii în vârstă de 15–29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație.

#NEET #FEE #Granturi #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.