UE caută să arunce ancora în Asia Centrală în faţa unei Rusii slăbite

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat joi în cursul unui summit în Kazahstan pentru o apropiere a UE cu Asia Centrală, o regiune unde influenţa Rusiei este contestată, mai ales după invazia în Ucraina, relatează France Presse.

Acest prim summit „Uniunea Europeană-Asia Centrală” i-a reunit la Astana, capitala kazahă, pe liderii fostelor republici sovietice din regiune – Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi o delegaţie din Turkmenistan.

În ţările care fac parte din această zonă de influenţă tradiţională a Rusiei, bogată în hidrocarburi, invazia rusă în Ucraina a suscitat îngrijorare, mai ales în Kazahstan, cea mai bogată dintre acestea, care şi-a exprimat neliniştea în faţa ambiţiilor teritoriale ale Moscovei.

Într-un comunicat comun, naţiunile din Asia Centrală şi UE şi-au afirmat, prin urmare, dorinţa „de a continua construirea unui parteneriat solid, diversificat” în diverse domenii economic, securitar şi umanitar, în pofida bilanţului slab al acestor ţări în materie de stat de drept şi respectarea principiilor democratice.

Vizita lui Charles Michel se înscrie în baletul diplomatic din această toamnă, cu mulţi lideri străini venind şi plecând în decurs de numai două săptămâni în Kazahstan, un stat care împarte o frontieră de 7 500 de kilometri cu Rusia şi care are o importantă minoritate rusă pe teritoriul său.

Europenii nu sunt singurii care şi-ar dori să-şi arunce ancora în această regiune bogată în resurse naturale. La jumătatea lunii octombrie, preşedinţii rus, chinez şi turc s-au întâlnit aici în câteva summituri regionale.

„Uniunea Europeană şi Asia Centrală se apropie şi devin din ce în ce mai conectate”, a declarat Michel la Astana, după întrevederea cu preşedintele Kasâm-Jomart Tokaev.

Potrivit preşedintelui Consiliului European, „această întâlnire este un simbol puternic al cooperării noastre consolidate şi un semnal puternic al angajamentului Uniunii Europene”.

Rusia rămâne de departe principala putere regională, controlând diverse alianţe diplomatice, economice şi militare.

China a plasat Asia Centrală în centrul noilor sale rute ale mătăsii, un proiect economic gigantic lansat de Xi Jinping în 2013 la Astana. Turcia şi-a avansat de asemenea pionii, mizând pe proximitatea sa etno-lingvistică şi religioasă.

Dar Asia Centrală rămâne de asemenea o regiune de instabilitate, cu lupte sângeroase în acest an între Tadjikistan şi Kârgâzstan şi revolte reprimate în sânge în Kazahstan şi Uzbekistan.

În orice caz, de la începutul invaziei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie şi introducerea de sancţiuni economice şi politice împotriva Rusiei, „ţările din Asia Centrală au încercat să găsească un echilibru geopolitic”, a explicat pentru AFP Dosym Satpaev, un analist politic kazah. Vladimir Putin nu a putut conta pe sprijinul celor cinci republici din Asia Centrală. Kazahstanul, în special, a emis critici, în timp ce le-a acordat adăpost ruşilor care au fugit de mobilizare.

„Uniunea Europeană are, aşadar, o ocazie foarte bună de a-şi consolida poziţia în Asia Centrală”, consideră Satpaev, în special în Kazahstan – singura ţară din regiune care a semnat un acord de parteneriat şi cooperare consolidat cu UE – şi în Uzbekistanul vecin, cea mai populată ţară din regiune şi bogată în gaze, unde Charles Michel urmează să se deplaseze vineri.

Tokaev şi Michel au spus că au discutat despre cum „să evităm impactul negativ nedorit al sancţiunilor UE împotriva Rusiei asupra economiei Kazahstanului”. Ei au abordat problema „relocării în Kazahstan a companiilor europene, ale căror produse nu fac obiectul sancţiunilor”.

Bogat în hidrocarburi, Kazahstanul doreşte, de asemenea, să găsească noi modalităţi de a-şi exporta petrolul, din care trei sferturi trece prin Rusia, în timp ce, la începutul lunii iulie, preşedintele Tokaev s-a angajat să consolideze cooperarea energetică cu UE.

„UE este principalul partener economic al Kazahstanului” şi „principalul investitor străin” în această ţară, a evocat Michel, apreciind că rămâne încă „mult potenţial neexploatat”.

De la începutul războiului în Ucraina, Moscova a întrerupt în două rânduri exporturile de petrol kazah, invocând motive tehnice şi de securitate, notează AFP.

#gaz #razboi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O investigație Reuters arată că familia președintelui american Donald Trump a obținut profituri de peste 800 de milioane de dolari din vânzarea de active cripto doar în primele șase luni ale anului 2025 — la care se adaugă câștiguri potențiale de ordinul miliardelor din active încă nevândute.

Potrivit sursei, cea mai mare parte a veniturilor a provenit din străinătate, în timp ce fiii președintelui au efectuat un turneu de investiții în Orientul Mijlociu, Asia și Europa.

La o întâlnire cu investitori din Dubai, Eric Trump ar fi promovat cumpărarea tokenurilor companiei sale, World Liberty Financial, prezentând proiectul drept „viitorul finanțelor Americii”.
Deși platforma nu este încă lansată oficial, fondul Aqua1 Foundation din Emiratele Arabe Unite ar fi achiziționat tokenuri în valoare de 100 de milioane de dolari.

Reuters notează că în tranzacție ar fi implicat și omul de afaceri chinez Guren „Bobby” Zhou, aflat sub anchetă în Marea Britanie într-un dosar de spălare de bani.

Veniturile conglomeratului Trump Organization au crescut spectaculos — de 17 ori, de la 51 milioane la 864 milioane de dolari, dintre care peste 90% provin din operațiuni cripto.

Analiștii citați de Reuters afirmă că investițiile străine în proiectele familiei Trump nu vizează doar profitul, ci și accesul la influență politică și „libertatea față de restricții” pe care ar putea-o garanta președintele american.