Aliatul lui Putin, mesaj pentru Elon Musk. Rugămintea ciudată pe care i-a transmis-o Medvedev

Medvedev îi cere lui Musk să renunțe la „afacerea Starlink în Ucraina”

Mai exact, Elon Musk a început să furnizeze trupelor armate și civililor ucraineni tehnologii de internet imediat după ce Rusia a invadat țara la sfârșitul lunii februarie, iar asta a încurcat mult planurile Rusiei cu privire la manipularea pe social media.

„Mult noroc Elon Musk în depășirea prejudecăților politice și a dictaturii ideologice pe Twitter. Și renunță la afacerea Starlink în Ucraina”, a scris Dimitri Medvedev pe Twitter.

Pe 27 februarie, Musk a declarat că a deschis accesul la sistemul Starlink din Ucraina. În martie, presa americană a raportat că forțele ucrainene folosesc sistemul Starlink pentru a efectua lovituri asupra forțelor ruse, pe fondul absenței unor canale alternative de comunicare.

Pe 14 octombrie, Musk a spus că SpaceX nu poate finanța Starlink în Ucraina la nesfârșit, dar ulterior, compania și-a retras cererea către Pentagon de sprijin financiar pentru acest sistem de comunicații prin satelit.

Achiziția Twitter de către Elon Musk a stârnit atât îngrijorare

Pentru unii este o îngrijorare, dar în rândul utilizatorilor este o mare sărbătoare, mulți așteptându-se la schimbări radicale în modul în care platforma reglementează comentariile.

Miliardarul american Mark Cuban, cunoscut pentru rolul său în reality show-ul „Shark Tank”, a spus că „așteaptă cu nerăbdare” ca Musk să fie căpitanul Twitter.

Pe de altă parte, criticul Jeff Jarvis a avertizat că demiterea imediată a conducerii de la Twitter prevesteste o nouă abordare. „Nu face curățenie în casă”. El epurează compania de oamenii responsabili cu experiență”, a scris Jarvis.

Acesta face referire la faptul că Elon Musk l-a concediat imediat pe şeful Parag Agrawal şi pe alţi doi directori, directorul financiar Ned Segal şi directorul juridic Vijaya Gadde, scrie Washington Post.

Actrița indiană Kangana Ranaut, care a fost interzisă de pe Twitter în mai 2021 pentru încălcarea politicilor împotriva comportamentului de ură și abuz, i-a îndemnat pe susținători să facă lobby pentru reprimirea sa pe Twitter odată cu venirea lui Musk la conducere.

Reacția lui Trump: Sunt foarte fericit că Twitter este acum pe mâini bune

Fostul președinte Donald Trump, care a fost, de asemenea, interzis de pe Twitter, a declarat că preluarea platformei de către Musk a fost un lucru bun.

„Sunt foarte fericit că Twitter este acum pe mâini bune și nu va mai fi condus de nebuni și maniaci din stânga radicală care ne urăsc cu adevărat țara. Twitter trebuie acum să muncească din greu pentru a scăpa de toți trolii și conturile false care m-au atacat atât de grav. Va fi mult mai mic, dar va fi mai bine”, a scris fostul președinte.

Trump, care a contribuit la transformarea Twitter într-o forță înainte și în timpul președinției sale, postând uneori de zeci de ori pe zi, nu a spus că este pregătit să revină pe platformă, scrie barrons.com.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.