La 1 noiembrie intră în vigoare un nou acord de îmbunătățire a fluxurilor comerciale dintre UE și Moldova

Un nou acord de îmbunătăţire a fluxurilor comerciale dintre UE şi Republica Moldova intră în vigoare la 1 noiembrie, potrivit unui comunicat de presă transmis de Comisia Europeană. Noile înțelegeri înseamnă că atât UE, cât și Moldova își vor recunoaște reciproc programele operatorilor economici autorizați (AEO), reunind comercianții care îndeplinesc anumite criterii și care, prin urmare, pot beneficia de regimuri vamale simplificate.

Începând cu 1 noiembrie, atât UE, cât și Moldova le vor oferi reciproc avantaje operatorilor economici autorizați ai celeilalte părți, cum ar fi mai puține controale vamale și tratament prioritar la vămuire.

Acordul reprezintă un important pas înainte în relațiile comerciale dintre UE și Moldova. Acesta va oferi și mai multe oportunități comerciale și va contribui la buna circulație a mărfurilor între cele două părți, fără a compromite standardele înalte de securitate.

Într-un moment în care operatorii economici au nevoie de tot sprijinul pe care îl pot obține pentru a depăși criza actuală cauzată de războiul din Ucraina, acordul va face comerțul mai ușor și mai puțin costisitor pentru mulți comercianți din UE și din Republica Moldova.

Relațiile dintre UE și Moldova se desfășoară în baza Acordului de asociere, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA). UE cooperează cu Moldova în cadrul politicii europene de vecinătate și al dimensiunii sale regionale estice, Parteneriatul estic, cu obiectivul principal de a apropia Moldova de UE.

UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei, reprezentând 52,2 % din totalul schimburilor comerciale ale țării. Exporturile din UE către Moldova s-au ridicat la 3,8 miliarde EUR în 2021.

#comert #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi