Piaţa crypto se zguduie după tranzacţia surpriză prin care platforma de exchange FTX acceptă să fie preluată de Binance

Piaţa crypto reacţionează negativ la tranzacţia neaşteptată prin care Binance, cea mai mare platformă de exchange din lume, va prelua FTX, unul dintre cei mai mari competitori ai săi, iar capitalizarea întregii pieţe crypto se situează la 907 miliarde de dolari, în scădere cu mai bine de 12% în ultimele 24 de ore, conform datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

Investitorii au început să întrevadă o criză de lichiditate în cazul exchange-ului FTX şi al companiei-soră Alameda Research, după ce CoinDesk a relatat săptămâna trecută pe acest subiect. Compania de exchange FTX a obţinut în 2022 o evaluare de 32 de miliarde de dolari.

Piaţa crypto a reacţionat, iar Bitcoin (BTC) înregistrează o scădere de aproape 12%, în timp ce Ethereum (ETH) a scăzut cu peste 17%, în ceea ce se conturează drept un declin general la nivelul pieţei.

Detaliile tranzacţiei nu au fost încă dezvăluite, însă Sam Bankman-Fried, fondatorul FTX, a clarificat că aceasta nu se referă şi la entităţile FTX US, respectiv Binance US, care sunt companii separate.
„În această după-amiază FTX ne-a cerut ajutorul. Este vorba despre o criză semnificativă de lichiditate. Pentru a proteja utilizatorii, am semnat o scrisoare de intenţie pentru a prelua integra FTX.com şi pentru a ajuta la depăşirea crizei de lichiditate. Vom derula procesul de due diligence în următoarele zile”, a scris Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, într-o postare pe Twitter.
La acest moment problema pare să fie plecat de la faptul că firma de trading Alameda Research avea un portofoliu prea puţin lichid, format în mare parte din deţineri masive pe criptomoneda FTT, care este moneda nativă a din exchange-ul FTX, ambele companii fiind deţinute de Sam Bankman-Fried.

O parte din investitori au înţeles din această poveste că finanţele companiei de trading Alameda nu sunt atât de solide pe cât se crede, ceea ce ar putea însemna că nici situaţia financiară a exchange-ului FTX nu este suficient de stabilă.

Presiunea asupra FTX a fost înteţită chiar de mutările lui Changpeng Zhao, cel care acum apare ca salvator în această situaţie. Duminică, şeful Binance a anunţat că intenţionează să vândă deţinerile companiei în moneda FTT.

„Lichidarea poziţiilor de FTT ţine doar de managementul riscului, după lecţiile învăţate în cazul LUNA. (…) Am oferit sprijin înainte, dar nu vom pretinde că ne iubim după divorţ. Nu suntem împotriva nimănui, dar nu vom susţine oameni care fac lobby împotriva altor jucători din industrie pe la spatele lor”, a anunţat Changpeng Zhao, într-o postare pe Twitter.

Decizia şefului Binance a pus şi mai multă presiune pe preţul FTT, care a continuat să scadă. Ca răspuns, Caroline Ellison, CEO-ul Alameda, a anunţat duminică decizia companiei de a cumpăra deţinerile de FTT ale Binance la preţul de 22 de dolari per monedă, într-o încercare de a opri declinul preţului.
Situaţia a devenit însă mai tensionată marţi dimineaţă, în contextul în care o parte din clienţii FTX au încercat să îşi retragă fondurile şi au reclamat dificultăţi în acest sens.

#crypto #binance #platforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața globală a obligațiunilor traversează un nou val de vânzări, iar randamentul titlurilor de stat japoneze pe 10 ani a atins marți pragul de 3% pentru prima dată din 1996, pe fondul temerilor privind inflația alimentată de petrol, înăsprirea politicii monetare și deteriorarea finanțelor publice, scrie REUTERS.

Creșterea randamentelor se observă simultan pe marile piețe, de la Tokyo și Sydney până la New York și Londra. Investitorii se așteaptă ca băncile centrale să fie nevoite să majoreze dobânzile, în condițiile în care criza din Orientul Mijlociu pune presiune suplimentară pe prețurile energiei și, implicit, pe inflație.

Piața obligațiunilor este afectată și de un val masiv de emisiuni. Marile companii din tehnologie și infrastructură digitală se împrumută agresiv pentru a finanța boomul inteligenței artificiale, într-un moment în care datoria publică a SUA a depășit 40 de trilioane de dolari, iar ministerele japoneze se pregătesc să solicite sume record pentru următorul buget.

În Japonia, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a urcat la 3%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Randamentul pe cinci ani a atins un record de 2,26%, iar cel pe doi ani a urcat la 1,795%, maximul ultimilor 31 de ani.

Și în SUA, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a ajuns la 4,786%, cel mai ridicat nivel din ianuarie anul trecut.

Presiunile s-au extins și în Australia, unde randamentele pe 10 ani au înregistrat cea mai puternică creștere din ultimele cinci luni. Traderii pun o parte din această mișcare pe seama temerilor că investitorii japonezi ar putea reduce achizițiile de datorie australiană, dacă randamentele interne din Japonia devin mai atractive.

În Europa, randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, reper pentru zona euro, a urcat la 3,34%, cel mai ridicat nivel din 2011.

Pentru Japonia, pragul de 3% are și o semnificație psihologică. Titlurile de stat japoneze au fost mult timp considerate un reper de stabilitate pentru piețele globale de venit fix, însă această percepție începe să se schimbe.

„Este o schimbare reală de regim. Obligațiunile japoneze au fost mult timp ancora piețelor globale de venit fix. Acum situația s-a inversat”, a declarat Prashant Newnaha, strateg senior la TD Securities.

Creșterea randamentelor complică și situația fiscală a Japoniei, care are cea mai mare datorie publică din lumea dezvoltată raportată la dimensiunea economiei, într-un moment în care premierul Sanae Takaichi pregătește noi investiții ample.

Masahiko Loo, strateg la State Street Investment Management, spune că investitorii cer acum o compensație tot mai mare pentru a deține obligațiuni pe termen lung, pe fondul competiției dintre emisiunile suverane și nevoile de finanțare ale companiilor.

„Investitorii în obligațiuni sunt mai puțin preocupați de creșterea economică și tot mai concentrați pe inflație și ofertă”, a explicat acesta.

Piețele pariază tot mai mult și pe o majorare de dobândă din partea Băncii Japoniei chiar în această lună, după o serie de declarații mai dure ale oficialilor. În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a intensificat presiunile asupra autorităților japoneze pentru o politică monetară mai restrictivă.

Și Rezerva Federală americană este percepută ca fiind mai aproape de noi majorări de dobândă, după tonul ferm adoptat de președintele Fed, Kevin Warsh, la reuniunea de la Jackson Hole.

În acest context, investitorii se tem că unele bănci centrale ar putea fi deja în urma inflației și că, dacă nu acționează suficient de repede, piețele vor face ajustarea prin creșterea brutală a randamentelor.