Românii i-au depășit pe greci! Portul Constanța a avut cea mai mare creștere din UE

Portul Constanţa a înregistrat cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene în 2021, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Portul Constanţa a avut cea mai puternică creştere în topul principalelor porturi UE, în 2021. Constanţa a devansat portul Pireu din Grecia, care a căzut de pe locul nouă până pe locul 13, ca urmare a unei scăderi de 10,4% a cantităţii de marfă manipulată.

În total, o cantitate de 3,5 miliarde de tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 4% comparativ cu 2020, după o scădere de 7% în 2020, comparativ cu 2019, din cauza pandemiei de Covid-19 şi a restricţiilor introduse ulterior.

Olanda este în prezent cel mai mare transportator maritim de marfă din UE şi în anul 2021. Porturile olandeze au manipulat 590 de milioane de tone de marfă, cu 32 de milioane de tone mai mult decât în 2020, adică 17% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE. Pe locurile următoare se situează Italia şi Spania, fiecare cu o pondere de 14%.

În topul celor mai mari porturi, Rotterdam (435 milioane de tone), Antwerpen (216 milioane de tone) şi Hamburg (111 milioane de tone), toate amplasate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut poziţiile de cele mai importante porturi din UE, atât în termeni de cantitate brută de marfă manipulată cât şi după volumul containere manipulate.

Urmează în ordine Amsterdam, Algeciras (Spania), Marseille (Franţa), Valencia (Spania), Trieste (Italia), Le Havre (Franţa), Barcelona (Spania) cu 53,6 milioane de tone de marfă şi, pe locul 11, Constanţa cu 49,861 milioane de tone de marfă manipulată în 2021, în creştere faţă de 39,44 milioane de tone în 2020. După Constanţa se situează porturile Genova, Pireu, Bremen şi Gdansk, potrivit Agerpres.

Datele Eurostat mai arată că, în 2021 comparativ cu 2020, 16 state membre au înregistrat o creştere a activităţilor portuare la capitolul mărfuri, însă România a avut cea mai mare creştere procentuală (12,5%).

De asemenea, în perioada 2011-2021, doar şapte state membre au înregistrat o scădere a activităţilor portuare. În contrast, Polonia şi România au avut cele mai mari creşteri relative, de 67,4% respectiv 36,5%.

#port #constanta #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.