Românii i-au depășit pe greci! Portul Constanța a avut cea mai mare creștere din UE

17 Nov. 2022, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Nov. 2022, 09:34 // Actual //  bani.md

Portul Constanţa a înregistrat cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene în 2021, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Portul Constanţa a avut cea mai puternică creştere în topul principalelor porturi UE, în 2021. Constanţa a devansat portul Pireu din Grecia, care a căzut de pe locul nouă până pe locul 13, ca urmare a unei scăderi de 10,4% a cantităţii de marfă manipulată.

În total, o cantitate de 3,5 miliarde de tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 4% comparativ cu 2020, după o scădere de 7% în 2020, comparativ cu 2019, din cauza pandemiei de Covid-19 şi a restricţiilor introduse ulterior.

Olanda este în prezent cel mai mare transportator maritim de marfă din UE şi în anul 2021. Porturile olandeze au manipulat 590 de milioane de tone de marfă, cu 32 de milioane de tone mai mult decât în 2020, adică 17% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE. Pe locurile următoare se situează Italia şi Spania, fiecare cu o pondere de 14%.

În topul celor mai mari porturi, Rotterdam (435 milioane de tone), Antwerpen (216 milioane de tone) şi Hamburg (111 milioane de tone), toate amplasate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut poziţiile de cele mai importante porturi din UE, atât în termeni de cantitate brută de marfă manipulată cât şi după volumul containere manipulate.

Urmează în ordine Amsterdam, Algeciras (Spania), Marseille (Franţa), Valencia (Spania), Trieste (Italia), Le Havre (Franţa), Barcelona (Spania) cu 53,6 milioane de tone de marfă şi, pe locul 11, Constanţa cu 49,861 milioane de tone de marfă manipulată în 2021, în creştere faţă de 39,44 milioane de tone în 2020. După Constanţa se situează porturile Genova, Pireu, Bremen şi Gdansk, potrivit Agerpres.

Datele Eurostat mai arată că, în 2021 comparativ cu 2020, 16 state membre au înregistrat o creştere a activităţilor portuare la capitolul mărfuri, însă România a avut cea mai mare creştere procentuală (12,5%).

De asemenea, în perioada 2011-2021, doar şapte state membre au înregistrat o scădere a activităţilor portuare. În contrast, Polonia şi România au avut cele mai mari creşteri relative, de 67,4% respectiv 36,5%.

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.