Românii i-au depășit pe greci! Portul Constanța a avut cea mai mare creștere din UE

Portul Constanţa a înregistrat cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene în 2021, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Portul Constanţa a avut cea mai puternică creştere în topul principalelor porturi UE, în 2021. Constanţa a devansat portul Pireu din Grecia, care a căzut de pe locul nouă până pe locul 13, ca urmare a unei scăderi de 10,4% a cantităţii de marfă manipulată.

În total, o cantitate de 3,5 miliarde de tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 4% comparativ cu 2020, după o scădere de 7% în 2020, comparativ cu 2019, din cauza pandemiei de Covid-19 şi a restricţiilor introduse ulterior.

Olanda este în prezent cel mai mare transportator maritim de marfă din UE şi în anul 2021. Porturile olandeze au manipulat 590 de milioane de tone de marfă, cu 32 de milioane de tone mai mult decât în 2020, adică 17% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE. Pe locurile următoare se situează Italia şi Spania, fiecare cu o pondere de 14%.

În topul celor mai mari porturi, Rotterdam (435 milioane de tone), Antwerpen (216 milioane de tone) şi Hamburg (111 milioane de tone), toate amplasate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut poziţiile de cele mai importante porturi din UE, atât în termeni de cantitate brută de marfă manipulată cât şi după volumul containere manipulate.

Urmează în ordine Amsterdam, Algeciras (Spania), Marseille (Franţa), Valencia (Spania), Trieste (Italia), Le Havre (Franţa), Barcelona (Spania) cu 53,6 milioane de tone de marfă şi, pe locul 11, Constanţa cu 49,861 milioane de tone de marfă manipulată în 2021, în creştere faţă de 39,44 milioane de tone în 2020. După Constanţa se situează porturile Genova, Pireu, Bremen şi Gdansk, potrivit Agerpres.

Datele Eurostat mai arată că, în 2021 comparativ cu 2020, 16 state membre au înregistrat o creştere a activităţilor portuare la capitolul mărfuri, însă România a avut cea mai mare creştere procentuală (12,5%).

De asemenea, în perioada 2011-2021, doar şapte state membre au înregistrat o scădere a activităţilor portuare. În contrast, Polonia şi România au avut cele mai mari creşteri relative, de 67,4% respectiv 36,5%.

#port #constanta #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.