Stimulentele financiare acordate angajatorilor – soluția propusă de Guvern pentru munca legală

28 Nov. 2022, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Nov. 2022, 10:04 // Actual //  MD Bani

Subvenționarea creșterilor salariale, dar și alte stimulente și mecanisme fiscale pot încuraja antreprenorii să treacă la munca formală. O politică socială în acest sens a fost propusă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și discutată de către experți în cadrul conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”. Politica socială este propusă în contextul în care în 2022 există un deficit de aproape 5 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale, în timp ce un studiu realizat de Expert-Grup și PNUD Moldova estimează pierderile fiscale totale la 15 miliarde de lei anual.

Mecanismul propus ar avea scopul de a ajuta companiile să treacă la munca „pe alb” și de a diminua concurența neloială de pe piață, dar și riscul angajaților neformali de a se confrunta cu o sărăcie extremă la vârsta de pensionare. Astfel, proiectul prevede rambursarea taxelor sociale pentru angajatorii care majorează salariile angajaților cu cel puțin 50%.

Marcel Spatari, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova: „Asigurarea socială este un element fundamental al protecției salariaților. Din acest considerent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a propus un mecanism nou de subvenționare a creșterilor salariale. Prin acesta vrem să stimulăm firmele să se conformeze, în special firmele care sub-declară salariile, și să le ajutăm să tranziteze perioada de conformare, iar costurile să fie acoperite parțial de stat, sub forma unor credite fiscale. Acest mecanism a fost propus pentru că rata relativ redusă a sarcinii fiscale pe salarii și ponderea foarte mare a salariilor nedeclarate duc la un deficit structural al bugetului asigurărilor sociale de stat.”

Fenomenul salariilor neraportate parțial sau integral ar depinde de o diversitate de factori, inclusiv: condițiile generale de business; condițiile specifice unei ramuri; capacitatea de impunere a statului; calitatea și volumul serviciilor obținute în schimbul contribuției; presiunea cheltuielilor curente; moralitatea angajatorilor și a salariaților; conștientizarea de către angajați a beneficiilor obținute; nivelul de echitate și credibilitatea sistemului. În acest sens, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova propune mai multe modalități de a interveni în procesul de trecere la munca legală.

Dumitru Budianschi, Ministrul Finanțelor al Republicii Moldova: „Tipologiile de intervenție ar fi subvenționarea locurilor de muncă, subvenționarea angajării temporare și subvenționarea creșterii salariilor. Orice subvenție primită din bugetul de stat este un instrument pentru a aduce plățile în sectorul oficial. Un alt mecanism care este folosit se referă la cheltuielile fiscale, prin facilitățile în taxe și în alte plăți obligatorii, pe care noi deseori încercăm să le diminuăm, pentru a atinge un anumit scop, de exemplu, diminuarea angajărilor neformale. Și ultimul instrument este creditul de orice natură, care duce la impunerea agentului economic de a raporta mai multe venituri oficiale.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Investitorii străini din Republica Moldova susțin politica socială a stimulentelor financiare și își doresc ca, în contextul crizelor multiple, și companiile oneste să fie subvenționate.

Ana Groza, Directoare Executivă, Asociația Investitorilor Străini (FIA): „Investitorii străini propun ca pentru toate companiile la majorarea salariilor să fie scutiri de taxe sociale, și nu obligatoriu de 50%. De exemplu, în cazul majorării salariului de 10 mii de lei, agentul economic să beneficieze de scutiri de taxe sociale de 30%. Dacă, de exemplu, este un salariu de până la 15 mii de lei, să fie subvenționat cu 15%, iar dacă este de până la 20 de mii de lei, aproximativ 10% să fie scutit. Noi considerăm că această abordare va fi echitabilă. Subvenționarea, nu doar în contextul «trecerii pe alb» și a raportării integrale a salariului, dar și în contextul crizelor multiple, este importantă pentru toți agenții economici. De aceea, trebuie să ajutăm și companiile oneste, care achită constant, să beneficieze de unele subvenții din partea statului.”

Discuțiile integrale privind stimulentele financiare pot fi urmărite AICI.

Conferința internațională „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală” a fost organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.

Realitatea Live

15 Iun. 2025, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2025, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Administrația americană și-a reconfirmat opoziția față de inițiativa europeană de a reduce plafonul de preț impus exporturilor de petrol din Federația Rusă, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor. Subiectul urmează să fie unul central pe agenda summitului G7 care va avea loc în perioada 15–17 iunie în Canada.

Potrivit surselor, Washingtonul continuă să se opună reducerii actualului plafon de preț, ceea ce subminează speranțele oficialilor europeni că liderii G7 vor aproba o astfel de măsură. Deși decizia finală aparține președintelui Donald Trump, până în prezent nu există niciun semnal că poziția americană, exprimată anterior la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai G7, s-ar fi schimbat.

În luna mai, la o reuniune similară, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala privind necesitatea revizuirii plafonului de preț. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru Bloomberg poziția actuală a administrației.

Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt inițiatoarele demersului de reducere a plafonului, propunere care vizează coborârea prețului maxim de la 60 la 45 de dolari per baril. În absența unui acord cu SUA, sursele Bloomberg nu exclud posibilitatea ca Bruxellesul și Londra să acționeze unilateral, având în vedere că mare parte din petrolul rusesc tranzitează apele europene, iar efectele ar putea fi semnificative chiar și fără sprijin american. Cu toate acestea, un acord multilateral G7 ar avea o forță juridică și politică mai mare, în special datorită capacității de aplicare a sancțiunilor de către Washington.

Totodată, Financial Times a informat recent că în noul pachet de sancțiuni europene – al 18-lea la număr – ar urma să fie inclusă și interdicția totală de utilizare a infrastructurii gazoductului „Nord Stream”, precum și orice altă infrastructură energetică rusească în statele UE.

Summitul G7 din Canada ar putea fi astfel marcat de divergențe majore între aliați privind strategia de reducere a veniturilor energetice ale Rusiei, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de escaladare.

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO