Costuri usturătoare la curentul achiziționat din România! Prețul mediu pentru 1 MWh

Prețul mediu ponderat pentru 1 MWh de energie electrică procurat de pe bursa din România timp de o lună a constituit 231 de euro, anunță Energocom.

De când SA Energocom a început să cumpere electricitate de pe OPCOM (compania statului creată pentru liberalizarea pieței de energie electrică), întreprinderea a achiziționat timp de o lună curent electric în valoare totală de 51,6 milioane de euro. Aceste procurări zilnice constituie 2/3 din necesarul Republicii Moldova, fiind și cele mai costisitoare achiziții din domeniu.

„Până nu demult Republica Moldova a avut acces la surse de energie ieftină, dar războiul din Ucraina și limitarea volumelor de gaze livrate Moldovei ne-a obligat să identificăm alte surse, cea mai apropiată piață fiind cea din România”, spune directorul interimar al SA Energocom, Victor Bînzari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pe OPCOM toate prețurile sunt transparente, adaugă Victor Bînzari. Toți producătorii de energie electrică vând cu același preț către OPCOM, iar ulterior OPCOM vinde această energie către cumpărători. Toți achită același preț pentru fiecare interval de oră.

Prețurile la OPCOM în ultimele zile sunt în creștere, la fel ca și în toate țările europene. În primul rând, sunt factori sezonieri – mai aproape de iarnă cererea este în creștere. De asemenea, războiul din Ucraina și afectarea sistemului energetic din țara vecină a perturbat prețurile din regiune.

Pentru a avea acces la piața de energie electrică din România, SA Energocom a trebuit să deschidă o sucursală, să obțină licența de trading de la ANRE România, să dețină conturi și garanții bancare în una din băncile române, să se înregistreze la piața de echilibrare, să semneze contracte cu transportatorii, să se înregistreze la platforma de rezervare a capacităților transfrontaliere și să se înregistreze la bursă. Licența obținută într-o țară UE facilitează înregistrarea pe alte piețe din țările membre. Acum SA Energocom este în procedură de a obține licență în Bulgaria, fiind totodată interesată și de alte piețe din regiune. În plus, întreprinderea caută să identifice și alți parteneri pentru semnarea contractelor bilaterale.

Până la criza energetică care a început din luna octombrie, Republica Moldova cumpăra energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 77 USD MW/h și din Ucraina cu 90 USD MW/h. Însă urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina și reducerii livrărilor de gaz de către Gazprom, Republica Moldova s-a reorientat pentru achiziția energiei pe piața din România.

#achizție #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.