Dezastru economic în Transnistria! Krasnoselski, în agonie, acuză Chișinăul că înăbușă enclava

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski acuză Chișinăul de blocadă economică urmare a șantajului energetic. Or, acest lucru poate duce la tensiuni socio-economice.

„Vedem că Chișinăul creează intenționat o criză pe mai multe direcții. În primul rând este vorba de criza gazului. Din cauza reducerii volumului livrărilor, economia republicii se confruntă cu un stres extraordinar, care cu siguranță va afecta starea bugetului. Iar din 21 octombrie, în Transnistria a fost declarată stare de urgență. În același timp, Chișinăul blochează cu cinism și capacitatea Tiraspolului de a negocia direct cu furnizorul rus de gaz”, declară Krasnoselski într-un interviu publicat pe site-ul administrației de la Tiraspol.

Potrivit lui Krasnoselski, probleme sunt doar cu gazul. Sunt obstacole și la importul de bunuri.

Sunt probleme în aprovizionarea cu cele mai importante bunuri, inclusiv medicamente și produse de protecție a plantelor. Există probleme serioase cu refuzul înregistrării entităților noastre comerciale implicate în activitate economică străină. Din motive neîntemeiate suntem deconectați de la tranzacțiile cu numerar. Chișinăul profită de faptul că din 28 februarie toate punctele de control de la granița dintre Transnistria și Ucraina au fost închise, creând bariere artificiale în calea libertății de circulație a persoanelor și a mărfurilor. Camioanele stau săptămâni sau chiar luni la punctele de control din Moldova din cauza procedurilor administrative și birocratice împovărătoare care încalcă dreptul Transnistriei de a stabili și menține relații economice externe. Pentru companiile noastre sunt create condiții economice dificile. Este greu de evaluat acțiunile Chișinăului altfel decât ca o încercare de a distruge în mod deliberat economia transnistreană și de a crea o criză socio-economică profundă în republică”, spune liderul de la Tiraspol.

Acesta spune că a trimis opt scrisori președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu pentru a soluționa problemele cu care se confruntă Transnistria, însă fără niciun răspuns.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În luna octombrie Gazprom a redus de două ori livrările de gaz în Republica Moldova. În context, Tiraspoltransgaz a propus o formulă de distribuție a celor 171 milioane metri cubi de gaz. Volumul de gaz livrat regiunii din stânga Nistrului – 119 milioane metri cubi, iar pentru restul teritoriului Republicii Moldova – 52 milioane metri cubi.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, respectiv Chișinăul trimite 2,3 mil. metri cubi în stânga Nistrului, iar restul sunt destinați malului drept.

#krasnoselski #tiraspol #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la un milion de ruși au fugit în străinătate în primul an de la invazia Kremlinului în Ucraina. Acum, mii se întorc acasă, oferind o victorie propagandistică președintelui Vladimir Putin și un impuls pentru economia sa de război, scrie Bloomberg.

În condițiile în care războiul încă face ravagii, iar omul care l-a început este pe cale să își asume un nou mandat de șase ani la putere, mulți ruși se confruntă cu o alegere dificilă. Confruntându-se cu respingeri la reînnoirea permiselor de ședere, cu dificultăți în ceea ce privește transferul de muncă și de bani în străinătate și cu un număr limitat de destinații care îi mai primesc, aceștia aleg să pună capăt autoexilului.

“Afacerea nu a funcționat, nimeni nu ne așteaptă cu adevărat” în străinătate, a declarat Alexey, un fost consultant politic în vârstă de 50 de ani din Moscova, care s-a mutat în Georgia pentru a lucra ca antreprenor după ce a fost reținut la un miting anti-război în capitala rusă. El s-a întors când finanțele afacerii sale s-au epuizat, a spus Alexey. El și alte persoane intervievate de Bloomberg au cerut să nu-și dezvăluie numele de familie din motive de securitate.

Invazia din februarie 2022 a provocat un exod în masă din Rusia la o scară nemaiîntâlnită de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Mulți au plecat pentru a înregistra disidența față de război, dar și de teama de mobilizare. Când Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezerviști în septembrie 2022, a declanșat un nou val de plecări a sute de mii de persoane.

Fluxul de plecări a încetinit, dacă nu s-a inversat. În iunie, Kremlinul s-a lăudat că jumătate dintre toți cei care au fugit în acele zile de început s-au întors deja, iar acest lucru pare să reflecte statisticile disponibile din cele mai populare țări de destinație, precum și datele furnizate de companiile de relocare. Pe baza datelor clienților unei firme de relocalizare, Finion din Moscova, se estimează că 40%-45% dintre cei care au plecat în 2022 s-au întors în Rusia, a declarat directorul companiei, Viaceslav Kartamyshev.

Putin a lăudat întoarcerea oamenilor de afaceri, a antreprenorilor și a specialiștilor cu înaltă calificare ca fiind o “tendință bună”. El consideră că afluxul este un semn de sprijin pentru politicile sale, indiferent de motivele reale ale întoarcerii lor acasă, și o dovadă că rușii au “un sentiment de apartenență, o înțelegere a ceea ce se întâmplă”.

Poveștile de revenire sunt folosite în mod activ în propagandă ca o confirmare a “rusofobiei” din Occident, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatoare a firmei de consultanță politică R.Politik și senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center. Pentru Putin, acest lucru contează, deoarece “îl alimentează, îi oferă dovezi suplimentare că a avut dreptate”, a spus ea.

Mii de expatriați care se întorc în țară ajută, de asemenea, Rusia să facă față sancțiunilor din timpul războiului și să obțină o performanță economică solidă. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, migrația inversă a adăugat probabil între o cincime și o treime la creșterea economică anuală de 3,6% a Rusiei în 2023.

Cu toate acestea, lucrătorii care se întorc în țară constituie doar un procent estimat la 0,3% din numărul total de angajați. Acest lucru nu contribuie prea mult la atenuarea penuriei acute de pe piața forței de muncă, dar evidențiază contribuția supradimensionată a repatriaților la activitatea economică.