De ce își depozitează Republica Moldova rezerve de gaz în Ucraina. Răspunsul trimis lui Putin de premierul Gavrilița

10 Dec. 2022, 20:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Dec. 2022, 20:15 // Actual //  bani.md

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a comentat declarația Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că țara păstrează rezerve de gaze naturale în Ucraina.

Gavrilița a spus că Moldova este o țară independentă și decide singură unde să depoziteze gazul achiziționat.

„Moldova este o țară independentă, iar gazul pe care îl cumpără și pe care îl plătește poate fi depozitat oriunde dorește. Nu avem depozit de gaze naturale în Moldova, depozităm ceva gaze naturale în România, dar depozitul de acolo este destul de plin, așa că depozităm o anumită cantitate în Ucraina.

Există depozite acolo, iar aceste rezerve sunt sigure. Putem stoca gazul pe care îl cumpărăm și îl putem plăti oriunde decidem”, a spus Gavrilița într-un interviu acordat Vocea Basarabiei pe 9 decembrie.

Pe 7 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a instruit Ministerul Rus al Energiei să „arută o privire mai atentă” și să „descopere” de ce Moldova păstrează rezerve de gaze în Ucraina.

Președintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, a comentat destul de dur această declarație. El a spus că „este o invazie imperială” și Moldova însăși se va ocupa de unde să-și depoziteze gazele.

Cum se alimentează Republica Moldova cu energie

R. Moldova are o singură linie electrică de înaltă tensiune prin care poate importa curent electric. Pentru a ajunge în R. Moldova, curentul electric, fie că vine din Est sau din Vest, trece, inevitabil, prin Ucraina și regiunea transnistreană.

Abia în 2021, autoritățile de la Chișinău au inițiat construcția unei linii de înaltă tensiune pentru a putea transporta curentul de la Vulcănești direct spre Chișinău, evitând astfel regiunea transnistreană și Ucraina. Proiectul încă se află la o fază incipientă.

Începând cu primele zile ale lunii noiembrie, R. Moldova a cumpărat circa 80% din necesarul de energie electrică de pe bursa din România, aceasta a ajuns în țară urmând același traseu ca și cea cumpărată anterior de la ucraineni sau de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflată în regiunea transnistreană.

Astfel, indiferent de unde este cumpărată energia electrică, ea vine în R. Moldova prin linia electrică de 400 de KV de pe traseul Isaccea (localitate din România aflată la granița cu Ucraina) – Vulcănești (R. Moldova) – MGRES (Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul controlat de autoproclamatele autorități transnistrene, n.r.).

Apoi, de la Cuciurgan sunt două linii electrice de 330 de KV care vin spre Chișinău, iar apoi alimentează tot teritoriul țării. Altfel spus, și curentul cumpărat din România trece prin sudul Ucrainei și prin regiunea transnistreană înainte de a ajunge în Chișinău și în celelalte localități din țară.

Autoritățile au comunicat anterior că deconectările de lumină care s-au produs în R. Moldova pe 15 și 23 noiembrie au fost cauzate de faptul că R. Moldova și Ucraina fac parte din același sistem electroenergetic, dar și din cauza sistemelor de protecție ale rețelelor electrice, care se declanșează odată cu depistarea unor instabilități, așa cum sunt cele produse în urma bombardamentelor masive în Ucraina.

04 Nov. 2026, 11:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 11:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.