De ce își depozitează Republica Moldova rezerve de gaz în Ucraina. Răspunsul trimis lui Putin de premierul Gavrilița

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a comentat declarația Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că țara păstrează rezerve de gaze naturale în Ucraina.

Gavrilița a spus că Moldova este o țară independentă și decide singură unde să depoziteze gazul achiziționat.

„Moldova este o țară independentă, iar gazul pe care îl cumpără și pe care îl plătește poate fi depozitat oriunde dorește. Nu avem depozit de gaze naturale în Moldova, depozităm ceva gaze naturale în România, dar depozitul de acolo este destul de plin, așa că depozităm o anumită cantitate în Ucraina.

Există depozite acolo, iar aceste rezerve sunt sigure. Putem stoca gazul pe care îl cumpărăm și îl putem plăti oriunde decidem”, a spus Gavrilița într-un interviu acordat Vocea Basarabiei pe 9 decembrie.

Pe 7 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a instruit Ministerul Rus al Energiei să „arută o privire mai atentă” și să „descopere” de ce Moldova păstrează rezerve de gaze în Ucraina.

Președintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, a comentat destul de dur această declarație. El a spus că „este o invazie imperială” și Moldova însăși se va ocupa de unde să-și depoziteze gazele.

Cum se alimentează Republica Moldova cu energie

R. Moldova are o singură linie electrică de înaltă tensiune prin care poate importa curent electric. Pentru a ajunge în R. Moldova, curentul electric, fie că vine din Est sau din Vest, trece, inevitabil, prin Ucraina și regiunea transnistreană.

Abia în 2021, autoritățile de la Chișinău au inițiat construcția unei linii de înaltă tensiune pentru a putea transporta curentul de la Vulcănești direct spre Chișinău, evitând astfel regiunea transnistreană și Ucraina. Proiectul încă se află la o fază incipientă.

Începând cu primele zile ale lunii noiembrie, R. Moldova a cumpărat circa 80% din necesarul de energie electrică de pe bursa din România, aceasta a ajuns în țară urmând același traseu ca și cea cumpărată anterior de la ucraineni sau de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflată în regiunea transnistreană.

Astfel, indiferent de unde este cumpărată energia electrică, ea vine în R. Moldova prin linia electrică de 400 de KV de pe traseul Isaccea (localitate din România aflată la granița cu Ucraina) – Vulcănești (R. Moldova) – MGRES (Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul controlat de autoproclamatele autorități transnistrene, n.r.).

Apoi, de la Cuciurgan sunt două linii electrice de 330 de KV care vin spre Chișinău, iar apoi alimentează tot teritoriul țării. Altfel spus, și curentul cumpărat din România trece prin sudul Ucrainei și prin regiunea transnistreană înainte de a ajunge în Chișinău și în celelalte localități din țară.

Autoritățile au comunicat anterior că deconectările de lumină care s-au produs în R. Moldova pe 15 și 23 noiembrie au fost cauzate de faptul că R. Moldova și Ucraina fac parte din același sistem electroenergetic, dar și din cauza sistemelor de protecție ale rețelelor electrice, care se declanșează odată cu depistarea unor instabilități, așa cum sunt cele produse în urma bombardamentelor masive în Ucraina.

#gavrilita #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, sprijin pentru extinderea exporturilor de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), o rută alternativă care evită teritoriul Federației Ruse. Discuțiile au avut loc marți, în cadrul vizitei oficiale a liderului kazah în Turcia, potrivit Reuters, care citează administrația prezidențială de la Nur-Sultan.

Oficial, delegațiile celor două state au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul energetic, dar și despre colaborarea în sectorul energetic electric, agricultura și industria minieră.

Kazahstanul a majorat deja cu 13% volumul exporturilor de petrol prin BTC în primul semestru al anului 2025, ajungând la 785.000 de tone. Petrolul este transportat din portul Aktau către Baku cu ajutorul navelor, însă creșterea capacității de export depinde de modernizarea portului și de ajustări ale calității țițeiului kazah pentru a respecta standardele conductei BTC.

În contextul geopolitic complicat și al sancțiunilor occidentale impuse Moscovei, Kazahstanul caută soluții de diversificare a rutelor de export. În prezent, peste 80% din petrolul kazah este transportat prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. O altă rută majoră este conducta Atyrau-Samara, conectată la rețeaua rusească Transneft.

Exportul de petrol kazah este complicat de faptul că multe livrări trec fizic prin Rusia, iar resursele se amestecă în conducte, deși sunt etichetate ca „KEBCO” – denumire creată de autoritățile de la Nur-Sultan pentru a distinge țițeiul kazah de cel rusesc (Ural), supus sancțiunilor occidentale.

Chiar dacă în 2025 Kazahstanul a înregistrat o creștere a producției de petrol și gaze condensate cu 11,6%, atingând 49,9 milioane de tone, doar 5,9% din exporturi au fost livrate pe rute care evită Rusia, procent neschimbat față de anul trecut.

În lipsa unei alternative reale la rutele rusești, Nur-Sultan dezvoltă în paralel toate coridoarele disponibile. Printre planurile de viitor se numără construcția unui oleoduct transcaspic și a unor terminale petroliere noi pe țărmurile kazah și azer al Mării Caspice. Autoritățile vizează extinderea tranzitului transcaspic la 20 milioane de tone anual până în 2029.

De asemenea, Kazahstanul a crescut în 2025 exporturile de petrol către Germania prin conducta rusească Drujba cu 46%, iar volumul livrărilor ar putea atinge 2,5 milioane de tone până la sfârșitul anului. Există interes și pentru extinderea vânzărilor către Ungaria, dar acest lucru va depinde de factori economici și tehnici.

Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să reducă dependența Kazahstanului de infrastructura rusească, în condițiile în care ruta CPC rămâne, cel puțin deocamdată, „fără alternativă”, după cum a declarat recent directorul consorțiului, Nikolai Gorban.