Un lanţ de restaurante din Republica Moldova se prăbuşeşte în România şi închide mai multe locaţii

13 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Lanţul de restaurante La Plăcinte, intrat pe piaţa din România în toamna lui 2013, mai operează astăzi doar patru unităţi, toate în Bucureşti. În cel mai bun moment pentru business, în perioada 2016-2017, reţeaua număra de trei ori mai multe localuri.

Businessul originar din Republica Moldova, ţară unde astăzi funcţionea­ză opt restaurante sub acelaşi brand – La Plăcinte -, conform site-ului pro­priu, a venit pe plan local acum aproa­pe un deceniu. În primii ani, compania s-a extins accelerat atât pe piaţa din Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari din ţară, mizând pe un model mixt de dez­voltare – deschideri proprii şi franciză. Mai mult, încurajaţi de rezultatele primului concept, La Plăcinte, oficialii businessului au adus în România şi un al doilea brand – Andy’s Pizza, şi acesta originar tot de peste Prut. Dacă în Republica Moldova sunt funcţio­na­le peste 20 astfel de unităţi, în Româ­nia conceptul nu a prins, aşa că singu­rul local a fost închis şi înlocuit tot cu La Plăcinte. Între timp însă, şi acesta a tras obloanele, astfel că spaţiul din centrul Capitalei – de la intrarea în centrul istoric – stă astăzi gol.

Compania a închis, de altfel, mai multe restaurante centrale, inclusiv pe cel din zona Piaţa Romană, amplasat într-un spaţiu pe unde, de-a lungul anilor s-au perindat mai mulţi jucători HoReCa, inclusiv Burger King. La Plă­cinte nu a renunţat doar la loca­lurile vechi, ci şi la cele noi. Conform celor mai recente date ZF, în 2019, pe final de an, compania urma să meargă cu un restaurant la parterul clădirii de birouri Day Tower din zona Unirii. Acesta nu figurează astăzi pe harta reţelei.

Restructurarea lanţului de restau­rante a început încă din perioada 2018-2019, după anii de boom când La Plăcinte deschidea localuri pe bandă rulantă şi miza atât pe dezvoltare directă, cât şi în franciză.
Iniţial au fost închise localurile din provincie, din oraşe precum Sibiu, Ploieşti sau Braşov, iar apoi cele din Capitală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Motivele care au stat în spatele deciziei de a închide majoritatea restaurantelor nu sunt cunoscute, dat fiind că reprezentanţii La Plăcinte sunt printre cei mai discreţi din piaţă, astfel că singurele informaţii disponibile sunt cele publice.

Până recent, compania era controlată de Andrei Tranga, cunoscut drept proprietarul La Plăcinte şi Andys Pizza în România şi Republica Moldova. În 2019, el a fost reţinut de procurorii moldoveni pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale într-un dosar penal deschis pentru şantaj, transmite presa de peste Prut.

Acum, acţionarul companiei Andy’s Pizza, SRL-ul care operează businessul La Plăcinte din România, este deţinut de firma Lumea Gustului din Chişinău, Republica Moldova, conform platformei de analiză a companiilor Confidas.ro. Nu există însă date despre cine se află în spatele ei.

Restructurarea businessului nu este vizibilă doar la nivel de România, ci şi acasă, în Republica Moldova. În urmă cu câţiva ani, aici erau de două ori mai multe localuri La Plăcinte şi circa 40 de pizzerii Andys Pizza, un număr dublu faţă de prezent.

Situaţia La Plăcinte în România nu este singulară, de-a lungul anilor, pe piaţa extrem de fragmentată a restaurantelor, cafenelelor şi barurilor exitând mai mult jucători care s-au extins accelerat pentru ca apoi să închidă o bună parte sau chiar toate localurile. Turabo şi Chocolat sunt doar două exemple. Brandul Turabo nu mai există, pe când Chocolat mai are o singură unitate.

Închiderea de localuri La Plăcinte se vede şi în cifra de afaceri a companiei din România, care a ajuns la 15,5 mil. lei în 2021, aproape la jumătate faţă de maximele din 2016-2017. Totuşi, businessul a crescut cu 28% versus 2020, primul an de pandemie, când localurile HoReCa au stat mai mult închise.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală