Concurență la sânge pentru aeroportul de la Chișinău! Deja s-au alocat bani pentru studiul de fezabilitate

Brăila şi Galaţiul vor primi 15 milioane de lei românești (echivalentul a 3 mil. de euro) de la bugetul de stat pentru pentru realizarea studiului de fezabilitate al aeroportului. Este o veste extraordinar de bună pentru regiunea noastră, care dă încredere brăilenilor şi gălăţenilor că aeroportul se va realiza. „Practic, facem un nou pas înainte, iar faptul că vom primi fonduri de la bugetul de stat pentru studiile necesare arată că proiectul aeroportului este unul serios, bine structurat, care iată că are sprijinul autorităţilor de la Bucureşti şi care este pe lista de investiţii majore”, susține preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac într-o postare pe Facebook.

El vorbește despre seriozitatea şi implicarea deosebită a celor două comunităţi pentru ca, după zeci de ani de aşteptare, acest vis al brăilenilor şi gălăţenilor să devină realitate. Astfel, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Galaţi lucrăm intens, pas cu pas, pentru realizarea acestei investiţii care a devenit o prioritate pentru cele două comunităţi. Mulţumim în mod deosebit parlamentarilor social-democraţi din Brăila şi Galaţi care au susţinut acest amendament la legea bugetului”, a mai scris Chiriac pe contul său de Facebook.

Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila anunţa săptămâna trecută că au fost finalizate procedurile de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate al Aeroportului Internaţional Galaţi-Brăila.

„S-a încheiat procedura de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiţie «Aeroport Internaţional Galaţi-Brăila», precum şi pentru pregătirea studiilor asociate fazei de proiectare SF. Pentru toate aceste expertize va lucra o asociere de 17 firme, inclusiv Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi. De acest aeroport ar putea beneficia persoane şi mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a scris Chiriac pe contul său de Facebook.

În cadrul proiectului „Aeroport Internaţional Galaţi-Brăila” vor fi efectuate studii topografice, studii arheologice, studii geotehnice, studii hidrogeologice, studii de mediu, studii obstacolare şi hidrologice.

În cadrul aceluiaşi contract se vor realiza şi activităţi de proiectare pentru terminal cargo şi de pasageri, proiectare piste, sisteme de instalaţii, sisteme de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, instalaţii electrice şi proiectare-relocare utilităţi.

„Ca acest proiect să devină realitate, Consiliul Judeţean Brăila lucrează împreună cu Consiliul Judeţean Galaţi, în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est şi Sud”, a precizat Francisk Chiriac.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Galați #Aeroport #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.