Kissinger: Este momentul să se negocieze o pace în Ucraina. Diplomatul, despre „visele privind dezmembrarea Rusiei”

Se apropie timpul unei păci negociate în Ucraina pentru a reduce riscul unui nou război mondial devastator, iar visele privind o dezmembrare a Rusiei ar putea declanșa haosul nuclear, a declarat experimentatul diplomat american Henry Kissinger, potrivit Reuters.

Kissinger, un arhitect al politicii de detensionare a Războiului Rece în calitate de secretar de stat în timpul președinților republicani Richard Nixon și Gerald Ford, s-a întâlnit de mai multe ori cu Vladimir Putin de când acesta a devenit președinte în 2000.
Afirmațiile sale vin într-un context în care nu se întrevede un final pentru conflictul declanșat de invazia lui Putin în Ucraina. Cel puțin zeci de mii de oameni au murit, iar milioane au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. Rusia controlează acum aproximativ o cincime din Ucraina.

Kremlinul susține că cei de la Kiev trebuie să recunoască anexarea de către Moscova a regiunilor din sud și est. Ucraina spune că toți soldații ruși trebuie să părăsească teritoriul său, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Kievul a solicitat să adere la NATO după ce Moscova a anunțat anexările în septembrie.

Kissinger: „Cum să evităm un alt război mondial”

„Se apropie momentul să ne folosim de schimbările strategice care au fost deja realizate și să le integrăm într-o nouă structură în vederea realizării păcii prin negociere”, a scris Kissinger în revista The Spectator.

„Un proces de pace ar trebui să lege Ucraina de NATO, indiferent cum ar fi formulată această legătură. Alternativa neutralității nu mai are sens”, afirmă Kissinger într-un articol intitulat „Cum să evităm un alt război mondial”.

Kissinger a declarat că a propus în luna mai un acord de încetare a focului care prevede ca Rusia să se retragă în spatele liniilor de dinainte de 24 februarie, iar Crimeea ar fi subiectul unor „negocieri”.

Directorul CIA, William Burns, a declarat într-un interviu publicat sâmbătă că, în timp ce majoritatea conflictelor se încheie prin negocieri, evaluarea CIA este că Rusia nu a fost până acum serioasă în ceea ce privește o negociere reală pentru a pune capăt războiului.

Ce spune celebrul diplomat despre „visele privind dezmembrarea Rusiei”

Kissinger, acum în vârstă de 99 de ani, a sugerat că, în cazul în care se va dovedi imposibilă revenirea la status quo-ul stabilit în 2014, referendumurile supravegheate la nivel internațional în teritoriile revendicate de Rusia ar putea fi o opțiune.

Kissinger a avertizat că dorințele de a face Rusia „neputincioasă”, sau chiar de a încerca dizolvarea Rusiei, ar putea declanșa haosul. Nici Ucraina, nici vreun stat occidental nu a pledat pentru așa ceva, notează Reuters.
„Dizolvarea Rusiei sau distrugerea capacității sale de politică strategică ar putea transforma teritoriul său care cuprinde 11 fuse orare într-un spațiu de conflicte”, a declarat Kissinger.

„Forțe (interne) concurente ar putea decide să își rezolve disputele prin violență. Alte țări ar putea căuta să își extindă pretențiile prin forță. Toate aceste pericole ar fi agravate de prezența a mii de arme nucleare care fac din Rusia una dintre cele mai mari două puteri nucleare din lume”, a mai spus el.

#kissinger #diplomat #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina