Acceleratorul de Turism pentru regiunea Cahul s-a încheiat. Cei 15 fondatori de pensiuni au prezentat rezultatele

XY Partners și EU4Moldova: Startup City Cahul anunță despre încheierea Acceleratorului de Turism pentru regiunea Cahul. Evenimentul de prezentare a totalurilor a avut loc recent, la Green Village, satul Roșu, Cahul.

În cadrul evenimentului oficial de încheiere absolvenții programului au vorbit despre potențialul turistic al Republicii Moldova, în special al regiunii Cahul. De asemenea, cei 15 fondatori ai pensiunilor turistice din întreaga regiune au prezentat afacerile din turism pe care le reprezintă și au mulțumit organizatorilor pentru contribuția la dezvoltarea turismului în regiuni.

„De regulă spunem că vor câștiga cei mai buni, dar în cazul unui accelerator toți sunt câștigători, deoarece experiența și cunoștințele pe care le acumulați, lucrul cu mentorii și experții care au grijă de voi sunt de neprețuit și sunt bazele unor afaceri care pot schimba multe lucruri la noi în țară”, a specificat Ana Chirița, Director Programe Strategice Tekwill.

Iar Corina Andronic, Director Adjunct al Programului EU4Moldova: Startup City Cahul a evidențiat că: „Oamenii de la Cahul sunt tot mai activi pe dimensiunea de turism. Noi ne dorim mult să aducem pentru regiunea Cahul acele opțiuni tehnologice de care este nevoie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Regiunea Cahul are un potențial foarte mare, dar oamenii din Cahul au nevoie de mai mult curaj, să se deschidă și să privească dincolo de hotarul municipiului, al raionului sau chiar al țării. Iar instrumentele tehnologice care direcționează afacerile online vor deschide cu siguranță multe oportunități.”

Așa cum programul Accelerator de Turism pentru regiunea Cahul a fost creat din misiunea de a susține, promova și digitaliza turismul în regiunea Cahul, în cadrul evenimentului de încheiere, a fost prezentată și platforma Cahul.travel, o platformă turistică comună pentru regiunea Cahul, unde vizitatorii vor avea posibilitatea să descopere rute turistice, opțiuni de cazare și alimentație. Pe platformă, se regăsesc și absolvenții Acceleratorului de Turism Cahul.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de networking, unde cei prezenți au avut posibilitatea să interacționeze și să se cunoască. De asemenea, s-au stabilit posibile colaborări.

În cele trei luni de program, participanții înrolați au reușit următoarele:

au conceput o serie de activități adiționale pentru afacerile pe care le conduc;
au realizat planificarea strategică și diversificarea serviciilor pentru perioada următorul sezon turistic;
au participat la ateliere cu Ion Hanganu, fondatorul pensiunii Hanul lui Hanganu, Mihail Țurcanu, autorul canalului „Wine like a local”, Otilia Drăguțanu, director general „Berlizzo Events”, cu doi fondatori al unui eco camping din Bulgaria, și alții.
fiecare participant a beneficiat de sesiune foto profesională pentru a împacheta rețelele de socializare și aparițiile în presă. 13 participanți și-a diversificat ofertele. 4 participanți și-au ajustat prețurile și 6 participanți vor integra metode de plată mai accesibile.
au pregătit oferta turistică ce va fi afișată pe platforma Cahul.Travel și continuă să muncească împreună la promovarea serviciilor turistice din regiunea Cahul și la organizarea unui eveniment de amploare, ca și parte din program, care va avea loc în luna mai 2023.
Acceleratorul de Turism Cahul a scos în evidență necesitatea promovării turismului din regiuni atât în Republica Moldova cât și peste hotare.

Mentorii programului: Traian Chivriga, Renata Ungureanu, Olesea Buzu, Alexandru Ivanov, Jenia Iacunina, Stas Balaur au învățat afacerile din domeniul turismului cum să atragă mai mulți clienți și să le ofere experiențe inedite, cum să-și promoveze afacerea pe rețelele de socializare și prin intermediul evenimentelor, cum să utilizeze platformele digitale Booking, Airbnb și Teleport Travel.

Un alt aspect abordat în timpul trainingurilor a fost atragerea de investiții și fonduri. De asemenea, s-au prezentat istorii de succes din domeniul turismului și întâlniri cu reprezentanți care activează în turism.

Evenimentul a culminat cu o prestație excepțională a Ansamblului de bărbați „Mocănașii” din Slobozia Mare, raionul Cahul, care din 2013 fac parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Acest program a fost realizat de XY Partners și Teleportravel în cadrul EU4Moldova: Startup City Cahul, proiect finanțat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Suedia.

#accelerator V #accelerator #XY Partners #cahul #pensiuni #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.