Restricțiile antitabac dau bătăi de cap românilor! Contrabandă în floare cu țigări din Duty Free -urile moldovenești

În 2022, media anuală a comerțului ilegal cu țigarete este de 7,1%, cea mai scăzută din ultimii 15 ani. Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în noiembrie cu 0,3 p.p. până la 6,8% din totalul consumului, comparativ cu 7,1% în septembrie, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel.

„În luna noiembrie, piața neagră a scăzut ușor la nivel național cu 0,3 p.p. față de septembrie. În majoritatea regiunilor țării, nivelul contrabandei se menține constant. Cele mai mari scăderi se înregistrează în vest, cu 3,6 p.p. până la 2,7% și în nord est, de 3,4 p.p. până la 19%, această din urmă regiune continuând să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, categoria Duty Free deține cea mai mare pondere în noiembrie, de 38,6%%, cu un avans de 0,9 p.p. față de septembrie. „Cheap Whites” se află în scădere semnificativă cu 7 p.p. până la 33%, Moldova este în creștere cu 9,4 p.p. până la 14,6%, iar Ucraina și Serbia se situează la nivel relativ constant. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2022, cea mai mare cotă pe piața neagră o dețin cheap whites (46,5%), iar media anuală a ponderii produselor provenite din Moldova este în scădere cu 2,1 p.p. până la 9,7%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

La fiecare trecere a graniței, produsele de contrabandă își cresc valoarea, lăsând în urmă pierderi considerabile pentru bugetul de stat, siguranța comunităților și dezvoltarea economică.

„România încheie însă anul cu o tendință de scădere a pieței negre și cu cel mai mic nivel al comerțului ilicit de țigarete din ultimii 15 ani, un rezultat al eforturilor susținute ale autorităților pentru siguranța frontierelor, recunoscute de altfel la nivel european. Suntem mândri să fim un partener de durată al autorităților și să putem susține aceste eforturi prin campanii de informare pe platforma Stop Contrabanda și acțiuni concrete de donații de echipamente. Vom derula astfel de acțiuni și în 2023 și sperăm ca, în contextul predictibilității fiscale oferite de calendarul de creștere a accizelor pentru produsele din tutun și nicotină, tendința de scădere a pieței negre a produselor din tutun să se mențină, în beneficiul economiei, al societății și al jucătorilor legitimi, deopotrivă”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud, BAT.

Autoritățile moldovene anunță că din 2023 urmează să majoreze cu 25% accizele la produsele de tutun. Este vorba de țigaretele cu filtru și fără filtru, rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului, țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun, alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinând înlocuitori de tutun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.