Kebabul devine fast-foodul preferat al germanilor. A devansat cârnații

În Germania, ţară renumită pentru cârnaţii săi, majoritatea respondenţilor la un sondaj efectuat recent au declarat că preferă kebabul doner faţă de currywurst atunci când vine vorba de felul lor favorit de fast food, scrie Agerpres.

Potrivit sondajului, 45% dintre respondenții adulţi au optat pentru doner kebab atunci când au fost rugaţi să aleagă între currywurst şi doner kebab, arată rezultatele unui sondaj efectuat de institutul de cercetare YouGov.

Aproximativ 37% dintre respondenţi au declarat că preferă currywurst, un cârnat feliat (de obicei din carne de porc) acoperit cu un sos cu aromă de curry şi servit împreună cu cartofi prăjiţi.

De asemenea, 15% dintre respondenţi au spus că nu preferă niciunul din cele două feluri de mâncare care se comercializează la fiecare colţ de stradă din Germania.

Rezultatele sondajului arată că există un decalaj clar între generaţii cu privire la felul lor favorit de fast food, în condiţiile în care majoritatea celor cu vîrsta de peste 55 de ani preferă currywurst iar 57% dintre cei cu vârsta între 18 şi 24 de ani preferă doner kebab.

Repartiţia pe sexe arată că femeile preferă doner kebab în raport cu currywurst, 47% faţă de 30%, în timp ce bărbaţii preferă în continuare currywurst dar diferenţa faţă de kebab este destul de mică (43% faţă de 42%).

Currywurst este o specialitate gastronomică berlineză – cârnat feliat acoperit cu pudră de curry şi ketchup – care are şi o zi naţională ce îi este dedicată. Dintre cele 1.500 de varietăţi de cârnaţi din Germania, currywurst este dintre cele mai deosebite, fiind servit adeseori pe o farfurie din carton alături de chipsuri.

Cu un consum anual estimat la peste 800 de milioane de cârnaţi, tonetele de currywurst sunt omniprezente în capitala Germaniei, iar printre cei mai înfocaţi admiratori ai acestui preparat gastronomic se află şi fostul cancelar german Gerhard Schroder.

Currywurst a devenit cunoscut la scurt timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, când penuria de alimente a fost resimţită acut la Berlin, iar rezidenţii lucrau din greu pentru reconstruirea capitalei devastate de război.

O placă comemorativă marchează locul în care această delicatesă a fost inventată de Herta Heuwer în Berlinul de Vest, în 1949.

„Ideea ei a devenit o tradiţie şi o plăcere eternă!”, se afirmă în mesajul gravat pe acea placă.

#carnati #kebab #fast-food #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Obiectivele G7

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.