Un analist de la Harvard face bilanțul sumbru al lui 2022: Cele 3 mari surprize pentru Rusia, China și SUA

Michael Barone, un analist american absolvent al Universității Harvard și autor a numeroase cărți, face o analiză a anului 2022, în care vorbește despre faptul că lucrurile importante nu au funcționat, așa cum se așteptau mulți oameni din întregul spectru politic al lumii. Astfel, el susține că cele mai mari trei surprize ale anului sunt slăbirea Rusiei, a Chinei și a economiei SUA.

Fără îndoială, toate aceste evoluții au fost influențate, în special, de războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina, în urmă cu mai bine de 10 luni, care a produs o adevărată furtună pe piețele internaționale energetice și financiare, potrivit AEI.

Michael Barone consideră că prima surpriză a anului 2022 o constituie Rusia, dar nu datorită faptului că a invadat Ucraina, ci datorită slăbiciunii arătate de armata lui Putin, care spera să cucerească țara vecină în doar câteva zile.

Experții militari au spus că Rusia are o superioritate covârșitoare și că ar putea ocupa Ucraina destul de repede.

În mod evident, administrația Biden a împărtășit acest punct de vedere, evacuând Ambasada SUA și oferind un avion pentru a-l salva pe președintele (și fostul actor de comedie) Volodimir Zelenski, care în acel moment a rostit cuvintele nemuritoare: „Am nevoie de muniție, nu de o plimbare”.

Lecția este că moralul poate învinge materialul. Oamenii se vor dovedi mai curajoși și mai inventivi atunci când își protejează libertatea și independența națiunii lor decât sugerează statisticile puterii de foc.

O a doua surpriză a anului 2022 a fost declinul Chinei. Nu a trecut mult timp de când unii analiști au prezis că economia sa va fi în curând mai mare decât cea a Americii și că experții săi centralizați și autoritari, arătau calea de a planifica viitorul.

Blocarea rigidă a Partidului Comunist Chinez pentru a suprima COVID-19 a provocat mai multe daune economice decât aproape oricine a considerat că este posibil. Vestea bună despre aceste așteptări este că eșecul neașteptat al Rusiei de a cuceri Ucraina ar putea să-i fi făcut pe liderii Chinei să fie mai precauți în ceea ce privește atacarea Taiwanului, susține Barone.

O a treia surpriză din acest an este că transferurile masive de trilioane de dolari, inițiate de administrația Trump și crescute considerabil de democrații lui Joe Biden, nu au restabilit economia americană cu inflație scăzută.
Nu
Astfel, inflația Statelor Unite a crescut până la 9,06% în iunie 2022, însă ea a scăzut la valoarea 7,11% în noiembrie. Teoria din spatele acestor infuzii enorme de dolari este că, atunci când cererea scade, dacă arunci destui bani din elicoptere (metafora lui Milton Friedman), va rezulta o creștere.

Barone susține că acest procedeu financiar a funcționat în anii copilăriei sale din Detroit Dându-le consumatorilor mai mulți bani prin subvenții sau reduceri de taxe, cererea de mașini a crescut, iar General Motors, Ford și Chrysler și-au rechemat toți acei muncitori pe care i-au concediat cu câteva luni înainte.

#china #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma salarială pregătită de Guvern, pentru care sunt prevăzute 3,2 miliarde de lei, nu va elimina inechitățile dintre angajații sectorului bugetar. Deși Ministerul Finanțelor propune introducerea unei valori de referință de bază de 4.200 de lei, sistemul va păstra încă cinci valori derogatorii, ceea ce înseamnă că diferențele de salarizare vor continua să existe. Uniformizarea grilei prin aplicarea unei singure valori de referință rămâne doar un obiectiv pentru anii următori.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a recunoscut că actualul sistem de salarizare a fost distorsionat de introducerea repetată a unor valori de referință diferite pentru diverse categorii de angajați. În prezent, există zece asemenea valori, stabilite prin legile bugetare anuale, iar reforma propusă va reduce numărul acestora, fără a elimina complet derogările.

„Noi, la moment, acum avem 10 valori de referință conform legii bugetare anuale, de ceea ce și-a distorsionat grila de salarizare pe care o avem”, a declarat Maia Savva.

Potrivit oficialului, noul mecanism va prevedea o valoare de referință de bază de 4.200 de lei, însă vor fi menținute și cinci valori derogatorii, aplicabile anumitor categorii de personal. Ministerul Finanțelor intenționează să reducă treptat aceste excepții, fără a anunța deocamdată un termen concret pentru eliminarea lor definitivă.

Mai mult, Savva a făcut trimitere la concluziile unui raport elaborat de experți, potrivit căruia un sistem salarial cu adevărat echitabil ar trebui să funcționeze în baza unei singure valori de referință pentru întreaga grilă bugetară.

„Conform raportului care a fost realizat de către experți, să avem obiectivitate și echitate asupra grilei de salarizare, ar fi și ar trebui să tindem să avem doar o singură valoare de referință aplicată pentru grila de salarizare”, a afirmat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Astfel, deși autoritățile își propun să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, reforma nu va aduce imediat o uniformizare a mecanismului de calcul. Angajații din diferite domenii bugetare vor continua să fie remunerați în baza unor valori de referință distincte, în funcție de derogările păstrate în legislație.

Reforma are un impact bugetar estimat la 3,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ un miliard de lei este destinat majorărilor salariale din educație, unde creșterea medie anunțată este de 14,4%. Alte 845 de milioane de lei vor fi direcționate către personalul tehnic și muncitoresc din sectorul bugetar.

În total, cele două categorii vor absorbi aproximativ 1,85 miliarde de lei, echivalentul a aproape 58% din costul estimat al reformei.