VIDEO Nimic nu a mai rămas de distrus în orașele nimicite de Putin

29 Dec. 2022, 08:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2022, 08:06 // Actual //  bani.md

Armata lui Vladimir Putin a comis atrocități și continuă să o facă în toate orașele din Ucraina, provocând uciderea a zeci de mii de oameni și distrugeri colosale. Mărturiile locuitorilor, care mai există în zonele recucerite de trupele Kievului, dezvăluie povești cutremurătoare, care spun că sunt ”ca șobolanii care stau în subteran”.

Publicația americană The Washington Post a realizat un reportaj în orașul Lyman din Ucraina, așezare distrusă aproape în totalitate de atacurile furibunde ale armatei lui Putin, dar care a fost recuperată de trupele ucrainene.

Ziariștii au vorbit cu Tamara Klimașenko și soțul său, Anatoli, care arată cum casa și grădina lor din Lyman au fost bombardate. Orașul Lyman a fost locul unor lupte aprige în mai, când forțele ruse au ocupat orașul și în vară. Rușii au ocupat Lyman până la 1 octombrie, când au fugit de o contraofensivă ucraineană care avansa rapid.

Dar chiar și în mijlocul epavei casei lor – cu pereții aruncați în aer și scânduri de lemn atârnând de tavan – soții Klimașenko au spus că se tem de o soartă și mai rea: o altă invazie rusă, potențial a treia în opt ani, a armatei lui Vladimir Putin.

„Vor aduce și mai multe distrugeri”, a spus Anatoli, 62 de ani. „Și deja nu mai este nimic de distrus”. La fel ca mulți alții de aici, familia Klimașenko a dormit timp de aproximativ șase luni într-o unitate de depozitare subterană pentru a evita bombardamentele, iar acum duc o viață de subzistență din asistența umanitară adusă de grupurile de ajutor occidentale.

Insistența lui Putin că războiul va continua până când obiectivele sale vor fi îndeplinite înseamnă că lupta pentru Lyman – sau ce a mai rămas din oraș – nu s-a încheiat. Președintele rus și-a dublat afirmațiile de anexare ilegală în ultimele zile, insistând că oameni precum Klimașenko și vecinii lor sunt acum cetățeni ruși, care trebuie eliberați de ucrainenii care i-au eliberat de ruși în septembrie.
Oamenii trăiesc încă în subterane, de teama bombardamentelor
În Lyman și Yampil, cartiere întregi au fost deja distruse, cu vârfurile blocurilor de apartamente aruncate în aer de obuze, cratere masive rămase lângă locurile de joacă pentru copii și doar câțiva zeci de bătrâni care au rămas și răvășiți de bombardamentele necontenite.

Majoritatea locuitorilor, cu excepția celor mai disperați și săraci, au fugit – spre est pentru cei care susțin Rusia, spre vest pentru cei loiali Ucrainei. Larisa, în vârstă de 62 de ani, din Lyman, și-a amintit că a numărat până la 200 de obuze care explodau pe zi, când ea și nouă vecini au fost prinși într-un subsol între liniile rusești și ucrainene timp de cinci săptămâni la începutul toamnei, într-o zonă suburbană a orașului care obișnuia să face parte dintr-o destinație de stațiune. „Este un iad, Armaghedon, și am trăit deja asta”, a spus femeia.

În Lyman, Zoia Konstantinovna, în vârstă de 67 de ani, descrie viața lor actuală, la mai bine de trei luni de la eliberarea orașului de către forțele ucrainene. Aproximativ două duzini dintre sutele de oameni care locuiau cândva în complexul ei de apartamente își petrec acum cea mai mare parte a zilelor în buncărul subteran, bombardamentele fiind încă un prea mare pericol pentru a dormi în altă parte.

„Suntem ca șobolanii care trăiesc în subteran”, a spus Konstantinovna. „Politica – toate acestea sunt foarte departe de noi. Tot ce îmi doresc este pace și sănătate. Vrem doar să nu mai trăim așa”. După ce a trăit deja două ocupații, Victoria Svichinskaia a spus că merge acasă în fiecare seară și ascultă știri din prima linie până când i se stinge telefonul.

 

10 Iul. 2026, 12:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Iul. 2026, 12:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Femeile neasigurate care nu sunt căsătorite, dar au un copil al cărui tată este asigurat și și-a recunoscut paternitatea, ar putea beneficia pentru prima dată de indemnizație de maternitate. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege care elimină diferențele de tratament în accesul la prestațiile sociale, în cadrul procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene.

În prezent, indemnizația de maternitate este acordată femeilor asigurate, soțiilor aflate la întreținerea unor soți asigurați și șomerelor înregistrate oficial. În schimb, femeile neasigurate și necăsătorite nu pot beneficia de acest drept, chiar dacă tatăl copilului este asigurat și recunoaște paternitatea. Autorii proiectului susțin că această diferență de tratament constituie o discriminare pe criteriul stării civile și contravine legislației europene.

Datele Agenției Servicii Publice arată că aproximativ 19% dintre copiii născuți anual în Republica Moldova sunt născuți în afara căsătoriei. Potrivit notei informative, o parte dintre aceste mame sunt neasigurate și nu primesc nicio prestație de maternitate, ceea ce poate duce la creșterea riscului de sărăcie, revenirea prematură la muncă informală și afectarea dezvoltării copilului.

Proiectul propune ca femeile neasigurate care nu se încadrează în categoriile actuale de beneficiari să primească indemnizația de maternitate după nașterea copilului, dacă tatăl confirmă stagiul necesar de cotizare. Indemnizația va fi calculată din venitul asigurat al tatălui, iar dacă după naștere se constată că unul dintre părinți are un venit care permite o indemnizație mai mare, aceasta va putea fi recalculată. Totodată, Codul muncii va fi modificat astfel încât și femeile necăsătorite să beneficieze expres de concediu de maternitate.

Proiectul mai prevede extinderea termenului în care victimele discriminării pot cere despăgubiri în instanță. Acesta va crește de la un an la trei ani, pentru a oferi persoanelor afectate mai mult timp să își valorifice drepturile.

În plus, principiul egalității de tratament între femei și bărbați va fi introdus explicit în mai multe acte normative care reglementează sistemul public de pensii, asigurările sociale, ajutorul social și alte prestații sociale, fiind interzisă în mod expres discriminarea directă și indirectă pe criteriul de sex.

Potrivit calculelor Ministerului Muncii, noile prevederi ar urma să fie aplicate, din 2028, pentru aproximativ 2 248 de beneficiare anual. Costurile sunt estimate la 169,2 milioane de lei în 2028, inclusiv cheltuielile de distribuire, iar în 2029 acestea ar putea ajunge la 186,7 milioane de lei. Fondurile vor fi acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Dacă proiectul va fi adoptat, majoritatea modificărilor vor intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, iar unele prevederi vor începe să se aplice de la 1 ianuarie 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!