Unul dintre cei mai mari producători de ciocolată din lume a fost dat în judecată în SUA. Ce acuzații i se aduc

Producătorul de ciocolată Hershey, unul dintre cei mai mari producători de ciocolată din lume, a fost dat în judecată în SUA. Firma este acuzată că vinde produse care conțin niveluri nocive de metal.

Astfel, firma este acuzată că a indus în eroare consumatorii nereușind să dezvăluie cantitățile de plumb și cadmiu din trei batoane de ciocolată neagră.

Într-un articol, Revista a susținut că 23 dintre ele, inclusiv ciocolata de la Hershey, Godiva și Lindt, conțineau „niveluri comparativ mai mari” de metale.

Dar procesul se referă la descoperirile recente ale revistei americane Consumer Reports (CR), care a testat 28 de batoane de ciocolată neagră pentru plumb și cadmiu.

În special, batonul Special Dark de la Hershey și barul de 70% de la Lily aveau un conținut ridicat de plumb, în timp ce batonul de 85% de la Lily era bogat în plumb și cadmiu.

Hershey’s nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Unele studii sugerează că antioxidanții și nivelurile relativ scăzute de zahăr din ciocolata neagră ar putea ajuta la prevenirea bolilor de inimă.

Hershey a cumpărat în iunie anul trecut producătorul de produse cu conținut scăzut de zahăr Lily’s, numindu-l „un mare plus la portofoliul în creștere al Hershey de mărci de gustări mai bune pentru tine”.

„Consumatorii se bazează pe [Hershey] pentru a fi sinceri cu privire la ingrediente”, argumentează procesul.

#Hershey #metale grele #producator #ciocolata #acuzatii #judecata #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.