Demisie de răsunet la cel mai mare producător de vin din Republica Moldova

20 Ian. 2023, 17:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
20 Ian. 2023, 17:26 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Producătorul de vinuri Purcari a anunțat că Eugen Comendant a demisionat din funcţia de director operaţional, însă va rămâne în Consiliul de Administraţie al Purcari, scrie ZF.

Din poziţia de COO, Eugen Comendant a supravegheat o serie de domenii la nivel de grup, inclusiv marketing, vânzări, finanţe, dezvoltare produse, juridic, HR, Fuziuni şi Achiziţii (M&A), IT şi Relaţii cu Investitorii.

„Domnul Comendant a contribuit semnificativ la succesul companiei prin viziunea sa strategică şi leadership puternic, gestionând iniţiative cheie şi ghidând proiecte importante în aceste arii de business, ceea ce a contribuit la consolidarea poziţiei grupului Purcari ca lider regional în industria vinului”, scriu reprezentanţii societăţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conform rezultatelor comerciale preliminare publicate la Bursa de Valori București, în 2022, producătorul de vinuri a înregistrat o cifră de afaceri de 302,6 milioane de lei românești (echivalentul a peste 61,2 milioane de euro).

„Suntem încântaţi de rezultatele noastre pentru 2022, obţinute într-un context macroeconomic dificil şi suntem optimişti cu privire la noul an, în care ne dorim să menţinem ritmul nostru de creştere accelerată”, spune CEO-ul Victor Bostan.

Ultima zi de activitate a lui Eugen Comendant în funcţia de director operaţional al companiei va fi 31 martie 2023. Până la o nouă numire, responsabilităţile funcţionale ale directorului operaţional vor fi supravegheate de Victor Bostan, directorul executiv al Purcari Wineries.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.