Rusia construiește un drum al gazelor în China prin Asia Centrală

Kazahstanul și compania ”Gazprom” au semnat o „foaie de parcurs” privind colaborarea în ramura gazelor. Astana este interesată să-și modernizeze sistemul de transport al gazelor, este interesată de gazificarea raioanelor din nordul și estul republicii, de majorarea volumelor transportului de purtători de energie rusești în terțe țări, precum și de prelucrarea gazelor kazahe în uzina de la Orenburg. „Alianța gazelor” dintre Federația Rusă, Kazahstan și Uzbekistan capătă contur. Problema este cu Tașkentul, negocierile cu acesta continuă, scrie Nezavisimaia Gazeta.

Două dintre țările din Asia Centrală care extrag gaze, Kazahstanul și Uzbekistanul, s-au lovit în această iarnă de un deficit de combustibil pe piața intenă. Dacă Uzbeskistanul nu are suficient gaz propriu, Kazahstanul, ocupând al treilea loc în ceea ce privește zăcămintele de gaze, este cu toate acestea obligat să cumpere combustibil din Federația Rusă.

După cum a declarat ministrul energiei, Bolat Akciulakov, anul acesta vor fi importate patru miliarde de metri cubi de gaze, aproximativ zece miliarde de metri cubi – până în 2024. Consumul de conbustibil va crește. Acest lucru are legătură cu trecerea pe gaze a centralelor termice de la Alma-Ata și a unor întreprinderi industriale, cu lansarea complexelor gazo-chimice și, în general, cu gazificarea țării. Mai mult decât atât, în planuri se găsește gazificarea regiunilor nordice și estice ale republicii.

Mai mult decât atât, este în pericol să eșueze contractul cu China, conform căruia Kazahstanul este obligat să livreze nu mai puțin de zece miliarde de metri cubi de gaze pe an. După cum consideră însă președintele Consiliului de administrație al companiei ”QazaqGaz”, Sanjar Jarkeșov, exportul de gaze va înceta încă în 2023, deoarece întreaga cantitate de combustibil va fi folosită pentru acoperirea cererii interne.

Redresarea situației ar putea-o realiza crearea unei alianțe a gazelor a celor trei state – Rusia, Kazahstan și Uzbekistan. Fiecare parte are propriile interese. Pentru Federația Rusă era important să-și redirecționeze gazul din Europa în Asia. În acest caz Kazahstanul și Uzbekistanul vor fi țări de tranzit. Astana și Tașkentul pot obține volumele lipsă de combustibil pentru acoperirea pieței interne. Dar aliații, temându-se de dependența de Rusia, se abțin deocamdată de la propunerea președintelui Rusiei din cauza condițiilor ”Gazpromul”-ui. Așadar negocierile continuă. Și deja există un prim rezultat.

Stanislav Pritcin, cercetător științific principal la centrul de studii post-sovietice al IMEMO (Institutul de Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale) al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, a remarcat faptul că, dacă Astana și Tașkentul vor analiza alianța gazelor prin prisma geopolitică, prin temerea de a ajunge sub sancțiunile occidentale, nu va avea cine să aibă de câștigat. O asemenea poziție este în sine contraproductivă, deoarece inițial creează o stare conflictuală și joacă împotriva intereselor membrilor alianței.

„Începutul anului în Uzbekistan a arătat că nu există nici resurse interne, nici jucători externi, care ar fi gata să acționeze ca garant al securității energetice a țării. Dacă evaluăm balanța energetică a regiunii, atunci numai Rusia poate deveni sursa de resurse energetice a Uzbekistanului, unde consumul a depășit producția. Pentru aceasta ea trebuie să exporte gaze în China prin teritoriul Uzbekistanului și să preia echilibrul sistemului de distribuție a gazelor republicii, mai ales că Gazprom deține deja în echilibru sistemul kîrgîz de transport al gazelor, care este legat de Uzbekistan. În consecință, pentru compania rusească Gazprom se creează oportunități suplimentare pentru extinderea activității pe sol și distribuția gazelor populației”, a declarat Stanislav Pritcin pentru publicația rusă „Nezavisimaia Gazeta”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conductă #gaz #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.