Suspans în cazul candidaturii lui Putin pentru alegerile din 2024! Kremlinul: E prea devreme

24 Ian. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Ian. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Este „prea devreme” să se vorbească despre o potențială candidatură la realegerea lui Vladimir Putin în 2024, a declarat Kremlinul, potrivit Al Jazeera.

Președintele rus „nu a făcut nicio declarație pe această temă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Reprezentanţii Kremlinului vor urmări îndeaproape alegerile regionale din septembrie 2023 pentru a trage concluziile potrivite în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2024, notează cotidianul rus Komerant.

Următoarele alegeri prezidenţiale din Rusia ar urma să aibă loc la 17 martie 2024, iar campania electorală, aşa cum a fost planificată, ar trebui să înceapă în decembrie 2023. Vladimir Putin (70 de ani), aflat la putere din 2000, şi-a anunţat participarea la alegerile din martie 2018 cu patru luni înainte ca acestea să aibă loc, adică în decembrie 2017, aminteşte EFE.

Putin poate fi președinte până în 2036

În 2020, ruşii au validat în proporţie de 77,92% revizuirea Constituţiei, ceea ce îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, potrivit AFP și Agerpres.
Unul dintre amendamentele cele mai controversate îi conferă lui Vladimir Putin opţiunea a două mandate suplimentare la terminarea celui actual în 2024. El va avea astfel posibilitatea de a rămâne la Kremlin până în 2036, când va împlini 84 de ani.
Vladimir Putin a venit la putere pe 9 august 1999, când a preluat primul său mandat de premier al Rusiei.

Președintele rus Vladimir Putin a fost reales cu un scor zdrobitor la alegerile din 2018, el având un mandat de șase ani la cârma celei mai întinse țări într-o epocă în care relațiile Moscovei cu Occidentul sunt marcate de o ostilitate tot mai mare.

Astfel, dominația sa politica asupra Rusiei se întinde pe aproape un sfert de secol, doar dictatorul Josef Stalin a condus țara mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Aug. 2026, 09:59
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
19 Aug. 2026, 09:59 // Homepage //  bani.md

Interdicția impusă de Franța asupra pliculețelor cu nicotină continuă să provoace reacții ferme la Stockholm. După ce ministrul suedez al Comerțului a catalogat măsura drept „absurdă”, ministrul Sănătății, Elisabeth Lann, a criticat decizia autorităților franceze, susținând că aceasta ignoră principiile reducerii riscurilor în domeniul sănătății publice, scrie locals.md.

În cadrul unui podcast suedez dedicat sănătății și stilului de viață, Elisabeth Lann a declarat că decizia Franței de a interzice pliculețele cu nicotină, în timp ce țigările rămân disponibile pe piață, este lipsită de logică.

„Strict din perspectiva sănătății publice, cred că este o prostie să permiți fumatul, în condițiile în care ai probleme atât de grave cauzate de acesta, iar apoi să iei în vizor pliculețele cu nicotină”, a afirmat ministrul suedez al Sănătății.

Interdicția a intrat în vigoare la 1 aprilie 2026 și prevede sancțiuni dure pentru persoanele care dețin pliculețe cu nicotină. În același timp, produsele din tutun destinate fumatului, adică țigările, continuă să fie comercializate legal în Franța. Elisabeth Lann și-a exprimat deschis sprijinul pentru conceptul de reducere a riscurilor în politicile privind consumul de nicotină, considerând că acesta reprezintă „singura abordare rațională”. Potrivit oficialului suedez, tratarea tuturor produselor cu nicotină în același mod riscă să transforme politicile de sănătate publică într-o dezbatere morală, în loc să fie bazate pe dovezi științifice privind nivelul diferit de risc al acestora.

„Știm că fumatul este incomparabil mai periculos decât utilizarea snusului”, a declarat Lann, subliniind că rata fumatului din Suedia a scăzut sub 5% datorită alternativelor fumatului disponibile pe piață. Ministrul a mai remarcat că dezbaterea privind pliculețele cu nicotină este adesea lipsită de echilibru, criticând atât vocile care asociază automat consumul acestor produse cu criminalitatea sau moartea, cât și reprezentanții industriei care exagerează beneficiile acestora.

În același timp, Lann a precizat că politicile de sănătate publică ar trebui să rămână de competența fiecărui stat membru al UE, însă restricțiile asupra liberei circulații a mărfurilor în Uniunea Europeană trebuie justificate prin motive foarte solide.

Declarațiile ministrului Sănătății vin după reacția ministrului suedez al Comerțului, Benjamin Dousa, care a criticat dur decizia Franței. Anterior, oficialul a calificat interdicția drept disproporționată și incompatibilă cu principiile pieței unice europene.

„Este ca și cum Suedia ar decide să interzică baghetele franceze sau vinul francez”, a declarat Benjamin Dousa pentru Financial Times, descriind măsura drept „absurdă”.

Acesta a afirmat că decizia Parisului reprezintă „un atac asupra modului de viață suedez”, făcând referire la tradiția îndelungată a Suediei în utilizarea produselor orale pe bază de nicotină și tutun.

Noile prevederi ale legislației franceze presupun sancțiuni severe pentru încălcarea regulilor, inclusiv amenzi de până la 375.000 de euro și pedepse cu închisoarea de până la cinci ani, în special în cazurile asociate producției, traficului și distribuției pliculețelor cu nicotină. Guvernul Franței susține că interdicția este necesară pentru protejarea sănătății publice și limitarea accesului tinerilor la produsele care conțin nicotină.