Credite pentru mâncare. Sărăcia și-a spus cuvântul! Ioniță: În 2023 vom avea o restabilire a consumului

Veniturile populației în 2023 vor ajunge la nivelul anului 2020. Anul 2023 este anul de recuperare, după doi ani de scădere a veniturilor populației, respectiv va crește și creditarea populației, susține economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize Economice”.

Ioniță spune că în 2021 a fost înregistrată o reducere a creditelor de consum, cauzată de scăderea puterii de cumpărare a populației, de măsura Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a înăspri politica monetară, dar și de îngrijorarea moldovenilor privind perspectiva lor economică. Moldovenii, anul trecut, au avut o percepție sumbră privind câștigurile lor financiare, fapt ce i-a determinat să-și reducă consumul și să economisească mai mult.

Economistul a amintit că în 2021 a crescut puternic consumul populației, lucru care a determinat BNM să înăsprească politica monetară, ceea ce a dus la scăderea nivelului de consum și a afectat bugetul de stat, dependent, în proporție de 85%, de veniturile și cheltuielile populației. Expertul a spus că, în istoria țării, de două ori au scăzut puternic creditele de consum. În 2009 și 2011. În 2022, după 12 ani de creștere, în special în 2021 când au crescut cu 3 miliarde de lei, creditele de consum au înregistrat din nou scădere. Măsurile BNM, care a dus la scumpirea banilor și înăsprirea condițiilor de creditare, i-a determinat pe moldoveni să nu se crediteze. Totodată, criza din 2022 a dus la ceea că veniturile populației au fost mai mici decât în 2021 și decât rata inflației.

Economistul a mai declarat că în 2021 povara creditelor creștea cu 250 de milioane de lei lunar. În 2022 a fost o scădere a împovărării cu 27 de milioane de lei lunar. Referitor la modificarea portofoliului creditelor de consum, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), a afirmat că recordul a fost în 2005, 2006, 2007, când portofoliul a crescut cu 1,1%. În 2007, anul record al creșterii consumului populației, bugetul de stat a crescut cu 40%, iar creditele de consum cu 2,6%. În 2022, a fost o scădere de 0,1%. „Altfel spus, din cauza crizei din 2022, pe care atât de negativă o vedem, oamenii și-au redus consumul, însă impactul asupra creditării a fost mai mic decât în 2009”, a declarat economistul.

Veaceslav Ioniță a mai subliniat că dobânda la creditele de consum a scăzut de la 37% în 2000 la 20% în 2007. În 2021 a fost cea mai mică dobândă din istoria țării, de 4,6%, ceea ce a provocat explozia creditelor de consum. Ulterior, a urmat o creștere puternică a dobânzilor. În trimestrul III din 2022 s-a ajuns la circa 16%. În prezent, se înregistrează o ușoară scădere. În prima jumătate a anului curent ar putea ajunge sub 10%. „

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restabilire #consum #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.

#Cereale #export #Ucraina