Mutare radicală pe piața metanului! România vrea să importe gaze naturale din Egipt, inclusiv pentru Republica Moldova

România vrea să importe gaze naturale din Egipt, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, aflat în vizită oficială la Cairo.

″Am discutat la Cairo, cu ministrul petrolului și resurselor minerale, Tarek El Molla, despre modalități concrete de a cataliza relațiile noastre tradiționale prin proiecte comune în domeniul energiei. România este interesată ca, până la momentul la care vom valorifica gazele de mare adâncime din Marea Neagră, să completeze necesarul de consum utilizând terminalul de gaze naturale lichefiate (LNG) egiptean″, a declarat Ciucă.

Egiptul dispune de două facilități de producție de LNG, respectiv Damietta (capacitate de 7,5 miliarde metri cubi pe an), controlată de un joint-venture între spaniolii de la Union Fenosa Gas și italienii de la ENI (80%), plus 2 companii de stat egiptene, și Idku (5 miliarde metri cubi pe an), deținută de Shell (35,5%), Petronas (35,5%), companiile egipetene de stat Egas (12%) și EGPC (12%), precum și Total (5%).

Ciucă a adăugat că are încredere că, alături de partenerii egipteni, se vor găsi soluțiile necesare pentru suplimentarea cantității de gaze necesară României, precum și pentru a oferi sprijin Republicii Moldova.

″Expertiza de operare și rețelele de transport de care dispunem sunt atuuri importante pentru a califica țara noastră drept un partener al proiectelor dezvoltate în comun cu investitorii egipteni în domeniile petrol si gaze″, a mai spus premierul român.

Potrivit sursei citate, consultările continuă la nivel de experți, precum si între operatorul sistemului național românesc de transport al gazelor Transgaz și subsidiara egipteană a ENI, care asigură 60% din gazul necesar consumului acestei țări.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat de nenumărate ori că vor să renunțe la dependența de o singură sursă Gazprom. De la începutul anului 2023, Chișinăul susține că a renunțat la gazul rusesc și cumpără exclusiv de pe bursă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#romani #gaz #Egipt #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.