În Europa de Est inflaţia loveşte din nou. Scumpirile vor încetini, însă „dureros de lent“

13 Feb. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Feb. 2023, 05:15 // Actual //  Lupu Eduard

Odată cu începutul de an, infla­ţia şi-a reînceput şi ea ofensiva în Cehia şi a atins un nou vârf în Ungaria. Creşterile de pre­ţuri au accelerat, cel mai pro­babil, şi în Polonia.

Să fie ultimele asalturi înainte de retragerea generală? Guvernatorul băncii centrale poloneze crede că la el în ţară inflaţia va mai avansa doar în februarie, după care aceasta va da înapoi rapid, dar fără a ajun­ge anul acesta la niveluri normale. Evoluţia preţurilor din Ungaria sugerează că retragerea va fi „dureros de lentă“. Aceasta înseamnă că băncile centrale nu vor lăsa garda jos scăzând dobânzile prea curând.

În Ungaria, ţara cu cele mai puternice creşteri de preţuri din UE, inflaţia a accelerat la aproape 26% în ianuarie, de la 24,5% în de­cembrie, deşi banca centrală are cele mai mari dobânzi din Uniune. Cum economia încetineşte rapid, iar guvernul nu re­nunţă la politicile care accentuea­ză deficitele, banca centrală caută să ţină politica monetară stabilă, să-şi creeze spaţiu de manevră, mai ales că forintul reacţionează amplificat la orice şoc negativ. Analiştii de la ING spun că cifrele din ianuarie re­prezintă probabil punctul de vârf al inflaţiei, urmând ca din februarie să fie sesizabilă o încetinire.
Însă aceasta va fi „dureros de lentă“.

Alimentele s-au scumpit în ianuarie cu 44%, energia cu 52%, iar carburanţii cu 36%. Preţurile benzinei şi motorinei au sărit în aer când guvernul a renunţat în decembrie, după un an, la plafonarea lor, forţat de pericolul apariţiei de penurii. Probabil de aceea nivelul inflaţiei din ianuarie a luat pe toată lumea prin surprindere. În Ungaria sunt plafonate şi alte preţuri, cum ar fi cele la alimente considerate de bază şi se spune că nici acestea nu sunt sustenabile. Astfel, nu poate fi exclus ca inflaţia să facă şi alte surprize.

În Cehia, cea mai ma­tu­ră economie din regiune, creş­terea preţurilor a accelerat la 17,5%, de asemenea un nivel peste aşteptări, scrie Reuters. Impulsul a venit de la expirarea unei scheme guvernamentale de subvenţio­nare a facturilor la energie pentru gospodării. Preţurile alimentelor şi costurile cu întreţine­rea, care reflectă şi scumpirea energiei, au sărit în sus cu aproape 25% în ianuarie. Un analist de la Banka Creditas a spus pentru Reuters că se aşteaptă ca următoarele luni să aducă o încetinire bruscă a inflaţiei. Dar aceasta este o amăgire matematică doarece în calcul vor intra preţurile deja ridicate de anul trecut.

Inflaţia se măsoară în ritm anualizat, adică sunt comparate preţurile dintr-o lună cu cele din aceeaşi lună a anului trecut. În ianuarie 2022, inflaţia din Cehia era deja de 10%. „Cu toate acestea, revenirea la ţinta de inflaţie de 2% a băncii centrale va dura mult timp“, a explicat analistul citat. Sub noul guvernator Ales Michl, banca centrală cehă a rezistat apelurilor pentru noi creşteri de dobânzi considerând că prin scumpirea creditului nu poate fi combătută o inflaţie creată de factori externi. Însă instituţia s-a angajat să ţină dobânzile sus până când scumpirile vor fi aduse sub control.

Iar viceguvernatoarea Eva Zamrazilova, când s-a pus în discuţie pericolul ca majorarea salariilor să creeze şi mai multă inflaţie, a spus că este pregătită să crească dobânzile dacă în ianuarie şi februarie companiile cresc preţurile mai mult decât s-a anticipat. Acest lucru s-a întâmplat deja în ianuarie. Spre deosebire de colega cehă, banca centrală ungară s-a dus cu dobânzile mult mai sus şi pentru a stopa depre­cierea forintului. În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, inflaţia a decelerat în decembrie la 16,6%, dar analiştii de la ING se aşteaptă la noi zvâcniri în ianuarie şi februarie, când indicatorul va ajunge la 18% respectiv 20% – nivelul de vârf.

Ar urma o perioadă de decelerare accentuată până la 10% în decembrie, în ton cu tendinţa globală. Preşedintele băncii centrale Adam Glapinski, un aliat al partidului de guvernământ şi prieten cu liderul acestuia, Jaroslaw Kaczynski, considerat şi conducătorul din umbră al Poloniei, n-a fost niciodată adeptul creşterilor de dobânzi şi a amânat startul scumpirii creditării cât de mult a putut. Dacă inflaţia a depăşit mai mereu aşteptările, la fel a făcut şi economia, dar în sensul bun. Recesiunea, dată în urmă cu doar câteva luni ca sigură, a fost evitată, iar pieţele, dar şi premierul Mateusz Morawiecki, se aşteaptă ca anul acesta să vină şi reducerile de dobânzi. La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, Glapinski a spus că deocamdată nici nu se pune această problemă şi că acceptă faptul că inflaţia nu va ajunge rapid la ţinta urmărită. Bancherul vede totuşi un scenariu în care după primul trimestru scumpirile încetinesc în câteva luni sub 10%, dar nu cu mult. Însă el a mai surprins cu decizii luate în grabă. Şeful Fondului Polonez (PFR) de Investiţii Pawel Borys estimează că inflaţia se va duce sub 10% în şase luni. El vorbeşte despre „un trend de dezinflaţie uriaş„. PFR este un fond de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

02 Mai 2024, 15:13
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
02 Mai 2024, 15:13 // Slider //  bani.md

Parlamentul Bulgariei a votat pentru interdicția oricărei forme de publicitate în mass-media a jocurilor de noroc. Interdicțiile au fost votate pe 30 aprilie și vor intra în vigoare la 3 zile după adoptate. Acestea vizează promovarea la TV, radio, în presa scrisă și online, dar și pe pagini web, în general. Excepție de la aceste reguli se face doar pentru Loteria Națională a Bulgariei.

Inițiativa a venit de la două formațiuni politice – GERB/ (Grazhdani za evropeysko razvitie na Bulgariya) și DPS (Dvizhenie za prava i svobodi). Noua lege permite doar publicitatea pe panouri, amplasate la o distanță de cel puțin 300 de metri de instituții de învățământ. Operatorii mai pot plasa bannere pe fațadele sălilor cu aparate de joc și ale cazinourilor. Este permisă publicitatea în săli de sport și pe inventar sportiv, dacă acestea nu sunt destinate minorilor, scrie ziarulnational.md.

O condiție suplimentară prevede că 10% din suprafața bannerelor trebuie să fie rezervată pentru sintagma ”Jocurile de noroc pot provoca dependență”. Anunțurile publicitate nu pot conține cifre, ci doar denumiri, tipuri și varietăți de jocuri de noroc, extrageri de loterie și anunțare a rezultatelor câștigurilor.

Loteria de stat a fost exceptată din șirul de interdicții pe motiv că este obligată, prin lege, să aloce o parte din profiturile sale pentru activități legate de sport și sănătate. Operatorii privați nu aveau o astfel de obligațiune până acum.

Autorii au propus, de asemenea, ca operatorii de jocuri de noroc autorizați să-și păstreze dreptul de a sponsoriza evenimente sportive, culturale, de sănătate. Iar contribuțiile obligatorii din profitul acestora să fie divizat, egal, între ministerele Tineretului și Sportului și Sănătății. Acum, veniturile din jocuri de noroc ajung doar la Ministerul Tineretului și Sportului.

De asemenea, operatorii de plăți vor avea interdicții să proceseze plăți de la și spre operatorii de jocuri de noroc fără licență.

În Republica Moldova interdicțiile pentru publicitatea jocurilor de noroc au fost aplicate de la 1 ianuarie 2022. Autoritățile au decis să revină, însă, la acest subiect și să relaxeze o parte din prevederi legate de publicitate. Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, acest lucru va permite, printre altele, creșterea finanțărilor pentru sportul profesionist și de amatori.

Mai mult, proiectul noii legi a sportului, care a trecut de etapa consultărilor publice și urmează să fie propus Guvernului pentru avizare, prevede finanțarea sportului profesionist și de amatori, inclusiv, din veniturile de la pariuri sportive și alte tipuri de jocuri de noroc.

Jocurile de noroc în Republica Moldova sunt gestionate de întreprinderea de stat ”Loteria Națională a Moldovei” (LNM) și reprezintă monopol de stat.

Un raport al Curții de Conturi, făcut public în decembrie 2023, arată că aproximativ 60% din piața jocurilor de noroc din Republica Moldova este în zona gri, iar bugetul de stat ratează venituri substanțiale din impozite și taxe aplicate domeniului. Relaxarea interdicțiilor de publicitate, precum și combaterea mai eficientă a jocurilor de noroc neautorizate vor permite statului să obțină venituri mai mari, care să fie folosite pentru dezvoltarea sportului și a altor proiecte sociale și economice.

Recent, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a comunicat că anume din contul unui credit oferit de LNM au fost achitate practic salariile feroviarilor pentru luna decembrie 2023.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău